Percepția greșită despre psihoterapie sau cum să-ți încurajezi prietenii să ceară ajutorul unui psiholog

Chiar și după un an de pandemie, sănătatea mintală tinde să fie un mit ușor neglijabil pe care cei mai mulți îl ignoră cu desăvârșire. Realitatea este însă un pic mai complicată.

[related]

Dacă nu te simți confortabil să ceri ajutorul unui psiholog sau să încerci o ședință de psihoterapie, este foarte probabil să nu o faci de frica stigmatizării. Prietenii, familia, oamenii dragi te judecă, iar aceasta este ultima problemă care ar trebui să existe.

Doar 25% dintre oamenii care suferă de afecțiuni mintale de orice natură se bucură de un pic de compasiune din partea celor din jur, conform unui studiu publicat de CDC în SUA. Dacă ar fi să fac o estimare, valoarea cu pricina ar fi undeva între 10 și 15% în România și alte țări din fostul bloc sovietic.

Cele trei litere folosite foarte rar în limba română. Doar 14 cuvinte încep cu această literă

Ce studii are Dan Șucu și care este meseria lui de bază. Cu ce s-a ocupat până să devină milionar

Pentru majoritatea românilor, termeni precum bipolar, obsesiv compulsiv, schizofrenic sau depresiv sunt folosiți doar sub formă de înjurături, fără nicio legătură cu diagnosticul medical din spatele afecțiunilor mai sus menționate.

Această realitate este, de fapt, o extensie a stigmatizării interacțiunii cu un psiholog.

În momentul în care decizi să experimentezi o ședință sau zece de psihoterapie, dacă împărtășești acest detaliu cu diferite persoane din anturajul tău, șansele să fii judecat într-o manieră negativă sunt semnificative. Unii se vor uita la tine cu milă, alții își vor schimba radical comportamentul pentru ”a te proteja”.

În 9 din 10 cazuri, mai ales în țara noastră, afecțiunile mintale sunt văzute ca ”o chestie din capul tău”, o manifestare a faptului că ”nu ești bărbat”. Dacă ai auzit până la vârsta ta formularea ”hai, treci peste”, probabil că s-a referit la niște stări emoționale cu care te confruntai, iar ajutorul în a le înțelege sau tolera mai ușor nu a venit de la cine te așteptai.

Stigmatizarea din partea societății este însă doar o parte a problemei.

Din păcate, pentru că te simți judecat nu doar că scad șansele să te simți confortabil în a cere ajutor, dar scad șansele ca tratamentul sau ședințele de psihoterapie să funcționeze. Conform unei analize publicate de PshychologicalScience.org, cu cât se propagă mai eficient stereotipurile greșite referitoare la psihologi, cu atât este mai improbabil ca oamenii să apeleze la un ajutor când au nevoie de el.

Mai mult decât atât, s-ar putea să nu se simtă confortabil că apelează la un astfel de specialist, să nu ia în serios ședințele, să nu fie sinceri cu persoana din fața lor și, în final, să arunce banii. Deși pare incredibil de ciudat dacă analizezi problema din punct de vedere logic, în timp ce mulți oameni merg cu încredere deplină la un cardiolog, dermatolog sau pediatru, percepția este complet diferită în cazul afecțiunilor mintale sau a stărilor emoționale care te fac să iei în calcul interacțiunea cu un psiholog.

Pe lângă cei care nu vor să meargă la psiholog pentru că simt că suferă de un handicap, sunt înfricoșați de perspectiva stigmatizării, nu sunt puțini cei care te fac să simți asta chiar dacă ești împăcat cu decizia ta și cât se poate de optimist în ceea ce privește potențiale rezultate.

„Majoritatea oamenilor care apelează la psihoterapie nu au o boală mintală gravă. În schimb, se confruntă cu provocări importante în viața personală sau trec prin tranziții din ciclul vieții care ar putea să fie prea mult pentru abilitatea lor de a face față unei situație. Ca urmare, asta le poate afecta în mod negativ starea lor de bine, dar și abilitatea de a funcționa cum și-ar dori să o facă.”
Dana Gionta, doctor în psihologie, pe blogul Psychology Today

Terapia este pentru toată viața, o percepție departe de realitate

O altă concepție greșită legată de psihoterapie este că, odată ce ai îmbrățișat-o, vei merge toată viața la un psiholog, te va seca de bani. Această viziune eronată asupra modului în care funcționează analiza psihologică nu face decât să descurajeze și mai mult oamenii când vine vorba de a da o șansă întregului proces.

„Unii oameni cred că terapia este despre descoperirea istoricului vieții tale, despre a vorbi și a vorbi, fără nicio posibilitate de a ajunge la soluții, fără un mod mai bun de a aborda probleme. Deși unele forme de terapie au un final deschis, cele mai multe se concentrează pe a ajuta să administrezi problemele actuale într-o perioadă de timp relativ scurtă.”
Gregory Dalack, directorul departamentului de psihiatrie din cadrul Universității din Michigan

Nu de puține ori, circumstanțe neprevăzute, episoade din viață te împiedică să te mai bucuri, să fii bine cu tine sau cu cei din jur. Stresul de la muncă, probleme legate de relație, un conflict familial sau un minus de performanță la școală, toate pot deveni o constantă în viața ta și, în același timp, reprezintă motive valide pentru a căuta un pic de ajutor.

”Să discuți cu voce tare despre stările pe care le experimentezi, despre probleme, poate fi foarte util. Îți oferă o altă perspectivă. Dacă vorbești cu cineva care este expert pentru a-ți înțelege stările de anxietate și depresie poate fi și mai util pentru a te ajuta să-ți ții în frâu simptomele. Te ajută să-ți reevaluezi unele dintre gândurile negative pe care tindem să le avem și te mută într-o poziție mentală în care poți mai ușor să te împaci cu acele dificultăți”, atrage atenția același Gregory Dalack menționat mai sus.

Nu ești slab dacă mergi la psiholog, nici nebun sau anormal

Deși am iterat deja câteva motive pentru care oamenii s-ar putea să refuze ajutorul unui psiholog sau să conștientizeze că au nevoie de o astfel de interacțiune, întreaga poveste este una foarte lungă și, deseori, ancorată în valorile secolului trecut.

Cineva îți poate spune că este plăcut să-ți poți descărca problemele emoționale pe altcineva, dar uită că, până să te apropii de psiholog, trebuie să dezvălui cele mai intime aspecte ale personalității tale unui străin. Nu este ușor, ai nevoie de multă putere. Nu ești de criticat, ci, mai degrabă, de felicitat.

Dincolo de faptul că termenul nebun nu ar trebui folosit în niciun set de circumstanțe, în cazul în care îl folosești pentru a face referire la o persoană care merge la psiholog, nu face decât să amplifice și mai mult stigma asociată acestei forme de tratament. În plus, s-ar putea să-ți strici relația cu acea persoană din cauza unei mentalități învechite și greșite, pe lângă faptul că-i faci rău emoțional.

Nu-ți arunci banii pe psihologi, pur și simplu, ai alte priorități.

M-aș fi bucurat ca o ședință de psihoterapie să fie semnificativ mai ieftină decât este în prezent, dar, pe lângă faptul că nu trebuie să mergi incredibil de des, există mai multe soluții pentru a-ți finanța tratamentul.

De exemplu, dacă îți faci un abonament la Regina Maria, s-ar putea să ai câteva ședințe pe lună incluse în abonament. Probabil, situația este similară la Medlife. Ar fi fost ideal să existe un mecanism de finanțare prin Casa de Asigurări de Sănătate, dar nu este cazul în România. O dovadă a faptului că până și statul român consideră această activitatea un moft, o fiță, nu un tratament medical, cum este de fapt.

În cel mai rău caz, gândește-te cât costă un tratament la cardiolog, endocrinolog sau la alte specializări la care s-ar putea să ajungi ca o consecință a faptului că nu apelezi la un psiholog pentru a face față mai ușor nivelului de stres, nervi și panică la care ești expus zilnic.

Dacă mergi la un psiholog nu înseamnă că nu ai prieteni sau că cei pe care îi ai sunt de ”slabă calitate”, orice ar putea însemna asta.

Poți să ai relații cât se poate puternice atât în familie, cât și în viața personală sau profesională, dar să nu te simți împăcat în a-ți împovăra oamenii dragi cu problemele tale. Mama poate nu ți-ar închide niciodată telefonul și te-ar asculta ore în șir cum te plângi de dificultățile pe care le întâmpini la muncă, dar asta nu înseamnă că te poate ajuta sau, mai grav decât atât, nu înseamnă că-i faci un bine. Prietenii te pot asculta și, de multe ori, ajuta, dar nu au abilitățile și expertiza unui psihoterapeut.

Nimeni nu merge la psihoterapeut să bârfească.

În funcție de cercul tău de prieteni și de cât de împăcați sunt cu faptul că ai început să consulți un psiholog, s-ar putea să-și facă griji că interacțiunile cu ei sunt subiect de dezbatere în ședințele de psihoterapie. Aproape de fiecare dată, nu este adevărat, iar dacă există excepții de la regulă, țin de sentimentele tale, de un detaliu care te-a afectat emoțional și pe care trebuie să-l diseminezi pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat acolo.

Nu ajungi la psiholog pentru că ești într-o stare gravă.

O altă concepție greșită și detaliul care schimbă cel mai des atitudinea celor din jur față de tine atunci când află că ai îmbrățișat psihoterapia este ancorată în ideea că ”ai probleme”. Deși există aproape de fiecare dată un catalizator, un episod care te-a convins că s-ar putea să te ajute să faci câteva consultații cu un psihoterapeut, motivele pentru care iei această decizie sunt incredibil de diverse. În plus, motivele s-ar putea să se schimbe.

Deși ar fi ideal să percepi analiza minții umane ca pe matematică, o știință exactă, nu este așa. Doar după câteva ședințe s-ar putea să afli problema, cauza stărilor tale, dincolo de aparențele pe care s-ar putea să le fi îmbrățișat subconștient.

În final, nu trebuie să-ți fie milă de cineva care merge la psiholog, nu trebuie să-ți fie frică pentru viitorul său și nici măcar nu trebuie să te gândești automat că ”este pe pastile”. Deși există afecțiuni mintale care necesită un tratament medicamentos, de cele mai multe ori, există exerciții pe care le poți face, terapii, iar acestea din urmă sunt soluțiile care te ajută enorm.

Cei mai mulți oameni care apelează la psiholog vor să fie mai fericiți, mai împăcați cu ei, vor să se bucure de viață și să treacă mai ușor peste un episod traumatizant precum o pandemie globală cu milioane de victime, pierderea locului de muncă sau decesul unei persoane dragi.

Un psihoterapeut nu îți spune ce să gândești sau ce să faci într-o anumită situație.

Dacă vrei să simplifici semnificativ rolului unui psiholog în viața ta sau a unei persoane dragi, poți spune că rolul său este de a te ajuta să înțelegi de ce reacționezi într-un anumit fel într-o situație sau de ce ai anumite gânduri care te epuizează. Acesta este un expert în descifrarea stărilor emoționale și manifestărilor comportamentale, nu este un păpușar care te controlează de la distanță și îți ghidează deciziile sau gesturile.

Când ar fi bine să mergi la psiholog și de ce nu sunt toți la fel de buni pentru tine

Activitatea de a căuta un psiholog s-ar putea să fie în sine înfricoșătoare și obositoare.

Din păcate, din cauza preconcepțiilor, a personalității și a modului nostru de a vedea lumea, nu orice psihoterapeut este potrivit pentru orice om. Ideal ar fi să poți alege dintre 4-5 variante și, eventual, să faci legătura cu genul de om în fața căruia te-ai simți confortabil să-ți deschizi sufletul.

La întrebarea ce psiholog ți se potrivește, nu există un răspuns greșit și nici unul universal.

Poate relaționezi mai bine cu un bărbat decât cu o femeie sau invers. Poate simți că găsești mai multă înțelegere într-un psihoterapeut tânăr, mai apropiat de vârsta ta, pentru că trăiești cu impresia că aveți experiențe similare de viață. Poate îți dorești pe cineva în vârstă care să-ți aducă aminte de mama sau tatăl tău, pentru că au fost întotdeauna empatici cu stările tale. Poate nu.

Important este să nu te descurajezi și să fii convins că sigur este cineva acolo în conformitate cu referințele tale pentru psihologul perfect.

Când vine vorba de motivele pentru care poți alege să consulți un psiholog, lista este lungă, iar multe dintre particularitățile care te fac să înclini către o astfel de decizie sunt evidente, altele, mai puțin. Voi încerca să listez cât mai multe dintre ele pentru a te ajuta să-ți dai seama că niciun motiv nu este prea mic sau insignifiant.

Deși pierderea unei persoane dragi reprezintă singura certitudine din această viață, această realitate nu te ajută să treci cu ușurință peste moartea unui părinte, a unui frate sau a unui prieten din copilărie. Fiecare administrează diferit stările din acele momente, iar cei mai mulți nu o fac deloc.

Dacă nu poți jeli, nu poți procesa durerea experimentată, acel episod poate avea consecințe destul de grave pe termen lung atât în sufletul tău, cât și în interacțiunea cu alți oameni. Un psiholog te poate ajuta să accepți mai ușor un astfel de episod dramatic.

Pe perioada pandemiei, pe lângă coronavirus, a ieșit la iveală o epidemie de anxietate, depresie și stres exacerbat.

Aceste stări nu trebuie însă să să fie cauzate doar de stresul că ți se îmbolnăvesc părinții de Covid-19, ci și de faptul că ai probleme cu locul de muncă sau că întâmpini dificultăți din ce în ce mai grave de comunicare în relația cu persoana iubită. Dacă nu le ții în frâu, stresul și anxietatea pot duce foarte ușor la stări depresive, la izolare socială și, din păcate, la gânduri suicidare.

Acestea din urmă fac și ele parte din realitatea afecțiunilor mintale, iar un psiholog te poate ajuta să identifici cu precizie sursa anxietăților și să faci față un pic mai bine situațiilor tensionate, încărcate de stres.

Apropo de depresie, aceasta este una dintre cele mai urâte stări emoționale pe care le poți experimenta și, aproape de fiecare dată, nu poți trece peste ea fără ajutor specializat. Un sentiment copleșitor de neputință, o lipsă acută de speranță sau pesimism cronic, o insomnie de care nu mai poți scăpa, toate sunt semne de depresie și aproape niciodată nu se tratează doar cu exerciții de respirație și un om drag lângă tine, chiar dacă ajută.

Oboseala cronică și manifestări haotice ale sentimentelor, precum plânsul din senin, ar trebui să-ți dea de gândit, în timp ce un psiholog s-ar putea să identifice sursa lor. Gândurile negative sunt periculoase dacă rămân netratate, atât pentru tine, cât și pentru cei din jur.

Fobiile sunt de foarte multe feluri și, chiar dacă unele nu-ți afectează neapărat existența, precum frica de înălțime sau păianjeni, altele, dacă rămân netratate, pot avea efecte dramatice asupra vieții tale.

Sitofobia este frica de a mânca și poate duce la probleme grave de sănătate.

Agorafobia este teama patologică, obsesivă și nemotivată de spațiile largi, de locurile deschise, de piețe și se manifestă printr-o fixație de a nu mai ieși din casă.

Un psiholog te poate ajuta să îți trăiești viața așa cum meriți, fără polifobie (frica de mai multe lucruri) sau fobofobie (teama patologică de a nu avea stări obsesive de frică).

Viciile sau dependențele pot face de asemenea subiectul unor ședințe de psihoterapie, indiferent dacă vorbim de fumat, băut, consum de stupefiante sau probleme de alimentație. Deși ar fi ideal să nu se întâmple asta, multe dintre acestea pot fi provocate de probleme cu alți membri ai familiei sau cu partenerul de cuplu, iar acest aspect al vieții tale poate în orice moment să reprezinte un motiv pentru care să consulți un psiholog.

Deși o relație bună poate fi o mană cerească și o sursă de energie pozitivă, persoana de lângă tine poate deveni brusc o sursă de stres, panică sau alte probleme. Avem și în România terapie de cuplu, de exemplu și nu reprezintă o rușine să îți dorești să muncești pentru binele tău și al vostru.

Un psiholog nu are însă doar scopul de a-ți rezolva problemele, ci și de a te face să devii cea mai bună versiune a persoanei tale. Astfel, îți poate spori performanța la muncă, te poate ajuta să te concentrezi un pic mai ușor, să vizualizezi ceea ce îți dorești în viață și să te pregătești eficient pentru provocările viitoare.

Te poate ajuta să trăiești în prezent, să te bucuri de ceea ce ai și să-ți iei mintea de la problemele trecutului.

Până și un interviu pentru un loc de muncă poate decurge altfel dacă un psihoterapeut te-a consultat și îți oferă îndrumarea de care ai nevoie pentru a nu cădea pradă panicii în momente de tensiune, precum cele în care îți schimbi cariera.

Dintr-un punct de vedere, un astfel de expert îți facilitează o claritate sporită asupra gândurilor tale. Te ajută să înțelegi mai bine de ce ești capabil, care sunt minusurile tale și cum poți lucra pentru a le remedia. Nu în ultimul rând, psihologii s-au pregătit timp de mulți ani pentru a te asculta, iar câteodată, ai nevoie doar de cineva care este lipsit de orice interes pentru a dobândi un nivel sporit de pace și liniște.

Probleme simple pot duce la sau pot fi simptome ale unor afecțiuni complexe

Deși am listat câteva particularități care ar trebui să te ambiționeze să nu mai neglijezi utilitatea interacțiunii cu un psiholog, cel mai important detaliu este că unele dintre problemele de mai sus pot fi simptomele unor afecțiuni mai grave.

Tulburări bipolare, tulburări obsesiv-compulsive, schizofrenie sau sindrom post-traumatic sunt doar o mână de exemple care, rămase netratate, pot reduce la zero tot ce știi despre viața ta.

Nu neglija sănătatea mintală.

Încearcă să accepți că, la fel cum mergi la dentist dacă te doare o măsea, un psiholog ar trebui să fie primul pe listă când te simți copleșit în viața de zi cu zi. Îmi dau seama că preconcepțiile legate de acest domeniu nu vor dispărea brusc din societate. Poate vor fi la fel de actuale și dăunătoare la mult timp după ce nu vom mai fi, atât eu, cât și tu.

Important este să faci un pas mic spre normalizarea psihoterapiei. Nu de alta, dar abia după ce o experimentezi vei începe să conștientizezi beneficiile ancorate în sute de ani de cercetare a psihologiei umane.

[related]

Psihoterapia reprezintă un instrument al cărui singur minus este că nu-l experimentează mai mulți oameni pentru a-și înțelege potențialul, a-și depăși condiția și a vedea prezentul și viitorul cu alți ochi, după ce, de multe ori, și-au analizat trecutul sub atenta supraveghere a unui psiholog.

Conținutul articolelor din secțiunea Opinii reprezintă strict opiniile autorilor textelor și nu reprezintă neapărat poziția oficială a PLAYTECH.ro.