Misterul vieții antice pe Marte, mai aproape de deslușire. Planeta Roșie a fost odată ca Pământul

Misterele planetei Marte devin din ce în ce mai intrigante, cu cât o descoperim mai mult. De ce Marte avea apă lichidă când, după toate dovezile, ar fi trebuit să fie prea rece, chiar și în vremuri străvechi?

„Doar dioxidul de carbon nu este suficient”, spune Edwin Kite, cercetător în știința planetară, pentru Inverse. „Asta a fost o problemă de ani de zile: care este agentul de încălzire suplimentar?”.

Acest „agent de încălzire suplimentar” este cheia pentru înțelegerea potențialului de viață pe Marte. Marte primește doar 44% din lumina solară a Pământului. Astăzi este rece și inospitalieră – și ar fi trebuit să fie așa dintotdeauna. Dar odată, Marte a avut râuri curgătoare și lacuri. Pentru o perioadă de timp, avea toate ingredientele potrivite pentru viață.

Kite, profesor asistent de științe geofizice la Universitatea din Chicago, și colegii săi au disecat istoria planetei Marte, folosind datele de la Mars Reconnaissance Orbiter, pentru a efectua unele studii pe Planeta Roșie. Pe măsură ce cercetarea a prins contur, răspunsurile lor au fost în nori, literalmente. Norii antici de pe Marte, prinși în suficientă căldură pentru a menține apa pe planetă stabilă, și astfel să creeze toate oportunitățile potrivite pentru viață.

Studiul lor, publicat recent în Proceedings of the National Academy of Sciences, reconstruiește istoria timpurie a lui Marte și sugerează că norii săi au încălzit planeta suficient pentru a putea ține apă pe suprafața sa. Și odată cu acea apă, a apărut potențialul vieții antice.

Ai depozitat ouăle greșit! Experții dezvăluie locul corect unde ar trebui păstrate – și nu este în ușa frigiderului

Accident grav în Brazilia între un autocar, un camion și un autoturism. Cel puțin 22 de morți

Unde a dispărut viața de pe Marte?

Marte a fost întotdeauna un loc misterios. Există dovezi abundente că odată a avut apă, dar unde s-a dus?

Deși atmosfera lui Marte este de 96% dioxid de carbon, iar dioxidul de carbon este un climat cunoscut care reglementează gazele cu efect de seră (ceea ce înseamnă că absoarbe și apoi emite radiații, prinzând căldura în atmosfera unei planete), asta nu a fost suficient pentru a explica cum odată avea apă.

Norii pot răcori sau încălzi o planetă. În atmosfera Pământului, norii joși tind să răcească suprafața, în timp ce norii înalți tind să o încălzească. Pe Marte, este același tip de efect, dar planeta are și nori înghețați în cea mai mare parte a anului.

Acești nori se află în regiunea ecuatorială, între aproximativ 9 până la 30 de kilometri deasupra suprafeței planetei și absorb lumina infraroșie emisă de sol în timpul zilei. Norii de gheață formați din apă din atmosfera actuală oferă un efect de încălzire minor.

Echipa lui Kite a creat un model climatic global al lui Marte, simulând efectul de seră produs de norii lui Marte, care ar fi putut încălzi planeta la temperaturi capabile să susțină apa lichidă de suprafață. Prin modelul acesta, echipa a constatat că efectul de seră ar fi dus la temperaturi suficient de ridicate pentru zonele cu caracteristici ale apei de suprafață de pe Marte, care sunt distanțate una de alta, mai degrabă decât oceane întregi.

„Modelele noastre au produs un climat cald și arid, dar numai dacă distribuția spațială a apei de suprafață era destul de neuniformă”, spune Kite.

Marte a fost odată o planetă umedă, caldă și locuibilă

Dovezile sugerează astfel că Marte a fost odată o planetă umedă, caldă și, eventual, locuibilă. Pierderea atmosferică a provocat schimbări climatice rapide și pierderi de apă, care au lăsat planeta rece și cu o atmosferă care nu ne permite să locuim acolo.

Tanya Harrison, om de știință planetar și director de strategie științifică pentru Planet Labs, spune că oamenii de știință caută date care să îi ajute să reconstruiască o imagine mai completă a planetei antice.

„Într-adevăr, totul se leagă de răspunsul la această întrebare – dacă Marte a avut sau nu viață vreodată – așa că vrem cu adevărat să înțelegem cât de habitabilă era Marte înapoi atunci când credem că era mai caldă, mai umedă și mai propice pentru susținerea vieții”, a spus Harrison pentru Inverse.

Primele imagini detaliate ale lui Marte obținute de nave spațiale în anii 1960 au arătat un deșert uscat, fără semne de apă. Dar pe măsură ce observațiile au continuat pe Planeta Roșie în deceniile care au urmat, au fost dezvăluite indicii ale râurilor și lacurilor din trecut.

„Asta înseamnă că Marte cel puțin trebuia să fie suficient de caldă, în comparație cu ziua de astăzi, încât să poată avea apă lichidă care curge pe suprafață”, spune Harrison. „Asta nu înseamnă neapărat că a fost o oază tropicală sau ceva de genul acesta”.

Plaeta Roșie și Pământul au fost la fel odinioară

Oriunde există apă pe Pământ, o formă de viață a reușit să supraviețuiască. Având în vedere că Planeta Roșie avea în trecut corpuri mari de apă de suprafață, avea multe condiții potrivite pentru viață, în urmă cu miliarde de ani.

Dar, pentru a pune la îndoială dacă Marte a avut sau nu viață vreodată, oamenii de știință trebuie să înțeleagă istoria planetei. Marte este, de asemenea, cea mai asemănătoare planetă cu Pământul din sistemul solar. Prin urmare, revizuirea istoriei lui Marte ne permite să privim înapoi în istoria propriei noastre planete.

„Credem că Marte și Pământul au fost foarte asemănătoare la începuturi în ceea ce privește temperatura și evoluția planetelor”, spune Harrison.

În ultimele luni, agenția spațială NASA are un nou instrument în arsenalul său. Roverul Perseverance al NASA a aterizat pe Marte pentru a-și începe misiunea de a căuta indicii ale vieții antice, îmbunătățind instrumentele de la bordul roverului Curiosity.

Astfel, Perseverance va explora craterul Jezero, un lac vechi uscat, care ar fi putut găzdui odinioară viața microbiană, cu miliarde de ani în urmă. Explorarea acestui crater va oferi oamenilor de știință mai multe indicii, deoarece acel mediu obișnuia să aibă apă cu miliarde de ani în urmă. Răspunsurile pot veni în curând.