Anunțul momentului de la Banca Transilvania. E oficial: se întâmplă în plină criză

Cele mai recente date Eurostat, utilizate într-o analiză a Băncii Transilvania, arată că PIB-ul Zonei Euro a crescut cu 12,5% trimestru/trimestru în T3, după ajustările din T1 şi T2, cu ritmuri trimestriale de 3,7%, respectiv 11,7%.

Eurostat a comunicat estimările preliminare cu privire la evoluţia PIB-ului şi componentelor în Zona Euro – principalul partener economic al României – în T3 şi perioada ianuarie-septembrie 2020.

Creșteri notabile în Zona Euro

Datele indică redinamizarea economiei Zonei Euro în trimestrul trecut, evoluţie susţinută de eliminarea graduală a restricţiilor introduse pentru contracararea crizei produse de coronavirus şi implementarea unui mix relaxat nemaivăzut de politici economice.

Se evidenţiază redinamizarea cererii interne: investiţiile productive şi consumul privat au înregistrat creşteri cu dinamici trimestriale de 13,4%, respectiv 14%.

Cum arată acum și ce familie frumoasă are Laura Bretan. Imaginile superbe postate de fosta câștigătoare de la Românii au talent de Ziua Recunoștinței

BEC: Voturile din primul tur al alegerilor prezidențiale vor fi renumărate în acest weekend

De asemenea, consumul guvernamental s-a majorat cu 4,8% trimestru/trimestru în T3, perioadă în care contribuţia cererii externe nete la dinamica PIB s-a ameliorat, pe fondul creşterii exporturilor cu un ritm mai puternic raportat la cel înregistrat de importuri (17,1% față de 12,3%).

În dinamica an/an, PIB-ul Zonei Euro a scăzut pentru al treilea trimestru consecutiv în T3, dar cu un ritm în atenuare la 4,3% (de la 14,7% în T2), fapt datorat eliminării graduale a restricţiilor introduse pentru contracararea crizei sanitare şi resimţirii mix-ului relaxat fără precedent de politici economice.

Se observă și o majorare a consumului public cu 2,1% an/an, în contextul implementării de măsuri fiscal-bugetare şi de venituri relaxate.

Investiţiile productive şi consumul privat s-au ajustat cu ritmuri anuale de 4,7%, respectiv 4,6%.

Fluctuațiile cererii externe

La nivelul cererii externe nete exporturile şi importurile au continuat să se ajusteze în T3, dar cu ritmuri anuale în atenuare la 8,7%, respectiv 8,9%.

Astfel, în perioada ianuarie-septembrie PIB-ul Zonei Euro s-a diminuat cu 7.4% an/an, evoluţie determinată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc.

Investiţiile productive şi consumul privat au scăzut cu câte 8% an/an.

Pe de altă parte, consumul public a crescut cu 0,3% an/an la nouă luni, ca urmare a implementării unor politici fiscal-bugetare şi de venituri relaxate.

În sfera cererii externe nete se evidenţiază ajustarea exporturilor cu 11,1% an/an, întrucât incidenţa pandemiei a reprezentat un şoc pentru comerţul internaţional. Importurile au scăzut cu 9,8% an/an în perioada ianuarie-septembrie 2020.

Evoluția indicatorilor macroeconomici în regiune

În perioada recentă s-au consemnat evoluţii mixte ale indicatorilor macroeconomici comunicaţi în regiune, persistenţa pandemiei fiind contrabalansată de ştirile pozitive din sfera soluţiilor medicale în dezvoltare, cum ar fi soluțiile de vaccinare.

Astfel, pe de-o parte, indicatorii PMI exprimă stagnarea economiei în octombrie şi scăderea în noiembrie, pe fondul declinului din sfera serviciilor, parţial contrabalansat de creşterea industriei prelucrătoare.

Pe de altă parte, indicatorii de încredere s-au ameliorat semnificativ în decembrie, în contextul perspectivelor de lansare rapidă a procesului de vaccinare în regiune, cu impact pozitiv pentru contracararea crizei sanitare începând cu primele luni din 2021.

Cele mai recente prognoze pe Zona Euro, conform Bloomberg, indică perspectiva ajustării economiei regiunii cu 7,4% an/an în 2020, urmată de creştere cu 4,6% an/an în 2021, respectiv 3,5% an/an în 2022.

În acest scenariu investiţiile productive se vor redinamiza la ritmuri anuale de 4,6% în 2021, respectiv 5% în 2022, după declinul cu 9,5% an/an din 2020.

Consumul privat s-ar putea diminua cu 8,2% an/an în 2020, dar ar putea creşte cu 4,7% an/an în 2021, respectiv 3,3% an/an în 2022.

Rata medie anuală a şomajului ar putea creşte de la 7,6% în 2019 la 8% în 2020, respectiv 9% în 2021, însă pentru 2022 este previzionată o scădere la 8,3%.