Laserul românesc a stârnit un scandal și proiectul revoluționar e blocat

Laserul românesc a stârnit un scandal și proiectul revoluționar e blocat
Sursa foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik
18:45 21.01.2019

Din 2012, în România se lucrează la revoluție. Nu socială, ci în fizică. Aici, la Măgurele, ar trebui construit un laser pe care cercetătorii să-l folosească și să înțeleagă lumea. Doar că există probleme.

La Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) se lucrează la proiectul Infrastructura Luminii Extreme – Fizică Nucleară (ELI-NP). Fără alte precizări, acest proiect e poate cel mai ambițios pentru cercetarea românească și unul extrem de important, deoarece, când va fi finalizat, va demonstra că se poate cerceta ceva și la noi.

Până atunci, proiectul „laserului de la Măgurele” – cum mai e cunoscut acest demers – este blocat în urma unor acuzații aduse Institutului. EuroGammaS, un grup de cercetători străini, trebuia să instaleze o parte din echipamentele necesare pentru proiect. În schimb, a dat în judecată institutul din România. Motivul ar fi că românii au construit prost clădirea în care ar trebui montat sistemul de raze gamma, o componentă importantă a proiectului.

Institutul ar fi refuzat să recunoască problemele, a cerut EuroGammaS să plătească penalități pentru întârzierea lucrărilor și a hotărât, în final, să rezilieze contractul. Acesta este momentul în care cercetătorii străini s-au adresat instanței și au pus întârzierile pe seama neregulilor pe care le-au găsit când au testat infrastructura pe care partea română a pus-o la dispoziție.

Ce zic străinii despre clădirea de care era nevoie în România

Consorțiul susține că montarea echipamentelor nu se poate face în orice condiții și a refuzat să continue lucrările după o serie de teste efectuate în februarie 2018 prin care a descoperit mai multe nereguli. Așadar, șapa pe care trebuie montat sistemul de raze gamma nu este uniformă, iar materialele pe care românii le-au folosit sunt de calitate proastă.

EuroGammaS a mai efectuat și alte teste în 2016. Atunci, a întocmit un raport despre starea clădirii în care a fost invitată să instaleze echipamentele. Ar fi detectat o serie de „probleme critice” care au împiedicat avansarea lucrărilor. De cealaltă parte, românii susțin că au făcut propriile teste care ar arăta că respectiva clădire este conformă, însă nu au arătat în instanță niciun document legat de propriile expertize.

Nicolae Zamfir, directorul științific al proiectului, a declarat pentru Recorder – publicația care a și realizat o investigație în cazul acesta – că le vor folosi în funcție de cum vor evolua lucrurile. Zamfir a mai spus că, de fapt, consorțiul străin nu s-a ținut de cuvânt și că institutul de la Măgurele are 100% dreptate.

Ca răspuns la problema uniformității suprafeței de lucru invocată de EuroGammaS, acesta nu a specificat dacă podeaua este într-adevăr strâmbă sau nu. Directorul științific a spus că sistemul trebuie montat pe podea, și nu pe șapă. Așadar, podeaua nu trebuie neapărat să fie dreaptă pentru ca sistemul să poată fi instalat. Românii au atașat la dosar o scrisoare din partea unui specialist care susține argumentul invocat de coordonatorul proiectului, în care scrie că montarea echipamentului nu ar trebui să țină cont de șapă.

Procesul în care EuroGammaS contestă rezilierea contractului este în fază incipientă la Tribunalul Ilfov din Buftea. Din cele peste 300 de milioane alocate proiectului din fonduri europene, această parte se ridică la 67 de milioane de euro, iar România ar putea pierde o parte din bani, așa cum au avertizat reprezentanții Comisiei Europene.

Alte nuanțe de care să ții cont în acest caz

Alexandru Evanghelidis a scris pe Facebook câteva completări acestei investigații. El e unul dintre cercetătorii din noua generație. E angajat la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, din Măgurele.

„Clădirea neconformă a fost construită de Strabag, companie austriacă. […] Multe din cerințele proiectului ELI-NP sunt ieșite din comun și avangardiste, inclusiv în ce privește sursa gamma. E posibil ca specificațiile de intensitate și brilianță să fi fost supralicitate și ca acel concern să nu fi fost capabil să atingă cerințele. Vorbim de un contract de 65 milioane de euro.[…] Știu că sună hilar ce zice domnul Zamfir cu acceleratorul pe care poți să-l pui cum vrei, dar nu cred că e departe de adevăr. […] Mă îndoiesc că la LHC [acceleratorul de particule din Geneva – n.r.) au stat să niveleze la micrometru câțiva kilometri pătrați” – sunt câteva dintre explicațiile cu care a venit acesta în completarea investigației.

Sursa: Recorder