15 mart. 2018 | 21:16

Stephen Hawking și curiozitățile care îi caracterizează mintea genială

VIDEO ACTUALITATE

Stephen Hawking a fost un fizician englez care a gândit până acolo unde unora le-a fost greu și să-și imagineze. De numele său vor fi legate, pe vecie, teorii despre găurile negre, dar și cercetări în fizica clasică și evoluția noastră ca societatea modernă.

Update: Citește aici despre ultimul avertisment al lui Stephen Hawking pentru umanitate

Acesta a fost imobilizat într-un scaun cu rotile pentru multe decenii din cauza sclerozei laterale amiotrofice de care suferea și a trăit cu mult peste termenul pe care medicii i l-au dat. Stephen Hawking a murit la vârsta de 76 de ani, pe 14 martie 2018.

Dincolo de știință, Stephen Hawking a inspirat și cultura populară, de la The Simpsons la Pink Floyd. Curios este și că Stephen Hawking s-a născut în ziua în care se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei. A murit în ziua în care se împlineau 139 de ani de la nașterea lui Albert Einstein.

De unde am venit? Ce credea Stephen Hawking

Stephen Hawking a spus că până în anii ‘20 lumea credea că Universul era static și neschimbat în timp. Odată cu Edwin Hubble, a fost observată expansiunea. Universul se dilată și galaxiile se îndepărtează, lucru care sugerează că, în trecut, acestea au fost mai apropiate. El a adăugat că, dacă extrapolăm, descoperim că acestea trebuie să fi fost laolaltă acum 15 miliarde de ani, atunci când a avut loc Big Bang, începutul Universului.

Stephen Hawking a mai spus că, în condiţii limită, relativitatea generală şi teoria cuantică permit timpului să se manifeste ca o altă dimensiune a spaţiului. Aceasta înlătură distincţia dintre timp şi spaţiu şi înseamnă că legile evoluţiei pot determina şi starea iniţială. Universul se poate crea spontan din nimic.

“Aceste predicţii sunt într-un excelent acord cu observaţiile făcute cu satelitul WMAP asupra fondulului cosmic de microunde, care este doar o înregistrare a universului timpuriu. Credem că am rezolvat misterul creaţiei. Poate că ar trebui să patentăm universul şi să taxăm existenţa celorlalţi”, și-a întărit Hawking observațiile.

Suntem singuri în Univers? Cum se raporta Stephen Hawking la extratereștri

Fizicianul crede că viața a apărut spontan pe Pământ, așadar este posibil ca viața să apară și pe alte planete adecvate. În plus el crede că sunt multe astfel de planete în galaxie, adică în Calea Lactee.

Cu toate acestea, el nu credea că am fost vizitați de extratereștri și nu ținea cont de rapoartele despre OZN-uri. El spunea că, în ciuda căutărilor extinse din proiectul SETI, nu s-a recepționat niciun concurs televizat extraterestru (umorul a fost, de asemenea, unul dintre lucrurile care l-au caracterizat pe Stephen Hawking – n.r.). Acest lucru arată că, pe o distanță de câteva sute de ani-lumină, probabil nu există civilizații extraterestre la stadiul dezvoltării noastre.

Care e viitorul rasei umane? Lui Stephen Hawking îi era teamă de inteligența artificială

“Populaţia şi utilizarea resurselor finite ale planetei Pământ cresc exponenţial împreună cu capacitatea tehnologică de a schimba mediul în bine sau rău”, a explicat Stephen Hawking.

El considera că dacă suntem singurele ființe inteligente din galaxie (poate chiar Univers), ar trebui să ne asigurăm că putem supraviețui în continuare. Acesta se temea de inteligența artificială și era îngrijorat de utilizarea resurselor finite ale Pământului. De asemenea, el credea că tehnologia, cu toate că este folositoare, poate afecta în mod negativ mediul. În plus, el preciza că în următorii 100 de ani va fi greu să evităm un viitor dezastru.

[readmore]

Nu de puține ori a zis Stephen Hawking că singura șansă de a supraviețui este să ne retragem de pe Pământ și să ne îndreptăm către alte planete, să explorăm spațiul. În final, el a afirmat că civilizațiile nu supraviețuiesc foarte mult și se autodistrug.

Odată cu aceste afirmații ale sale, Hawking a lăsat și un citat puternic. “Toată viaţa mea am căutat să înţeleg Universul şi să aflu răspuns la aceste întrebări. Am fost foarte fericit că dizabilitatea mea nu a fost un handicap serios. În realitate mi-a oferit probabil mai mult timp decât celor mai mulţi oameni pentru a urmări cercetarea științifică. Obiectivul final este teoria completă a Universului, şi progresăm foarte bine.”