Primele poze le-am făcut cu un aparat pe film în anii ’90. Nu era nici cel mai bun, nu eram nici cel mai priceput fotograf amator (sau entuziast), dar era o bucurie în sine să știu că pot surprinde diverse momente pe-o bucată de film.
Pentru primele cadre pe care le-am tras a durat cel puțin o veșnicie până când le-am văzut. Pozele, pe vremea aceea, erau făcute azi și le vedeai abia când ajungeai la un laborator de developare. Există și o denumire pentru starea în care aștepți să vezi produsul unei munci: „satisfacție târzie” („delayed gratification” – în eng.).
Oricum, asta era în urmă cu suficienți ani cât să vorbesc de „mileniul precedent”.
[related]
Când am primit primul telefon cu cameră foto am început să surprind orice. De la apusuri și animale la momente banale de pe stradă și rude, era o bucurie destul de mare să știu că apăs un buton, iar în mai puțin de două secundă văd și ce-am surprins.
De poze nu mai zic. Erau dezamăgitoare. În egală măsură erau ale mele, trase digital, văzute imediat și cu fiecare aveam o bucurie că le-am făcut. Ceea ce mă duce la proiectul pe care îl vei vedea mai departe, realizat împreună cu Samsung și ajutați de telefonul Samsung Galaxy S9+.
România sărbătorește anul acesta primul secol de când există așa cum o vedem în prezent.
Sunt 100 de ani în care, în acest teritoriu, s-au strâns niște povești, niște monumente, niște momente triste, dar și câteva generații care au definit țara în mai bine sau în mai rău. Pentru această Românie din 2018 noi am vrut să călătorim și să vedem ce surprindem prin ea.
Nu avem pretenția că în cele câteva cadre pe care le vei vedea am reușit să rezumăm o țară. Nici n-a fost asta intenția noastră, dar ce-am vrut a fost să ne luăm noi o pauză, și în egală măsură și tu, de la tumultul și rutina pe care le-ai avea în fiecare zi.
Cu un telefon în mână pur și simplu doar am privit pe unde am ajuns ca să vedem mici fragmente de viață și țară. Tu știi cel mai bine ce simți despre ea și ce înseamnă pentru tine. Aici, la zona de sentimente, n-am vrea să ne băgăm, să încercăm să fim patetici și absurzi.
Noi doar am fotografiat ca să poți lua cu tine vederi din România și să ții în mână un produs fizic ca un mic tablou instant.
În povestea mea de la început, din anii ’90, relația mea cu fotografia era de „iubire – ură”, unde iubirea era pentru bucuria realizării cadrelor și ura venea din așteptare. Dar când primeam pozele, la propriu, le primeam. Erau printate așa cum le vei vedea pe cele din proiectul „România fotogenică” (în revista PLAYTECH #2).
Practic, experimentam și dimensiunea fizică a unui moment surprins. Da, imaginile următoare sunt trase cu telefonu. Așa cum ai și tu, eu și colegii mei avem de la câteva sute la câteva mii de fotografii în telefoanele noastre.
Stau acolo într-un folder și revenim asupra lor din când în când. Odată ce le-am scos pe hârtie pe cele pe care le-am adunat în acest proiect au devenit reale. Nu mai pot fi „șterse” cu un click, nu mai poate fi dat zoom (decât fizic, aducând imaginea mai aproape de ochi) și nu mai pot fi modificate în vreun fel.
Ne-am bucura dacă demersul nostru te-ar inspira sau te-ar motiva în ceea ce faci.
[related]
Câteva cuvinte despre echipament: a fost unul singur, un telefon Samsung Galaxy S9+ cu sistemul de operare Android. Are două camere foto de câte 12 megapixeli. Una dintre camere e folosită pentru cadre largi, clasice pentru un smartphone, pe când cea de-a doua e pentru un zoom optic 2x.
Dincolo de hardware, cel mai mare ajutor vine din software. Samsung are una dintre cele mai complexe aplicații pentru foto-video, dar, în egală măsură, modul auto își face treaba admirabil pentru oricine nu vrea să se complice. E vorba de alegere.
Vezi mai jos fotografiile realizate cu Samsung Galaxy S9+ prin România.