Ce se întâmplă în creierul tău când ești supus unei anestezii

Deși e una dintre cele mai folosite metode în medicină, înțelegerea procesului anesteziei încă ne dă mari bătăi de cap. Poate acest studiu va ajuta mai mult.

Câțiva cercetători din Australia ne-au adus cu un pas mai aproape de înțelegerea unei dintre cele mai frecvente intervenții medicale: anestezia generală. Ei au descoperit că medicamentele anestezice nu ne face doar să dormim, ci întrerupe și comunicarea între celulele creierului. Echipa a investigat drogul propofol, unul dintre cel mai la îndemână sedativ. Medicamentul este gândit ”ca să te trimită la culcare”, prin efectul său asupra sistemului GABA neurotransmițător, principalul regulator al ciclurilor noastre de somn și de trezire din creier.

Oricine a fost supus unei anestezii știi că procesul de trezire de după este total diferit de cel dintr-o dimineață obișnuită. În plus, oamenii pot avea efecte secundare serioase, așa că oamenii de știință au vrut să afle cum acționează acest sedativ în creier.

Folosind mostre de celule neuronale vi de la șobolani și muște de fructe, cercetătorii au reușit să urmărească activitatea neurotransmițătorilor, datorită unui microscop de super-rezoluție. Ei au descoperit că propofolul se amestecă cu o proteină cheie pe care celulele nervoase o folosesc pentru a comunica între ele. Această proteină, numită sintaxă 1A, nu se găsește doar în modelele animale, ci și la oameni.

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

Fiecare neuron comunică cu ceilalți în parte prin neurotransmisia mediată de sitaxa 1A. Se pare că medicamentul anestezic oprește această proteină, făcând astfel conexiunile normale ale celulelor creierului, cel puțin pentru o vreme.

Cercetătorii cred că această întrerupere ar putea fi esențială pentru modul în care propofolul permite chirurgilor să-și facă treaba, fără ca tu să nu simți niciun pic de durere. Mai întâi te bagă într-un somn adânc, după care oprește conectivitatea cerebrală.

Descoperirea deschide multe orizonturi în ceea ce privește sistemul medical și, totodată, deslușește misterul anesteziei și cum anume funcționează aceasta. „Este într-adevăr o întrebare de 180 de ani, una dintre misterele nerezolvate în medicină”, ​​a declarat autorul principal al studiului, Bruno van Swinderen de la QBI.

Pentru a putea urmări mișcările unei proteine ​​în sinapse, punctele de legătură dintre celulele nervoase, oamenii de știință au nevoie să știe cum funcționează chiar acest proces sinaptic, o descoperire care a fost premiată cu un premiu Nobel doar în 2013. Acum că tehnicile de imagistică avansate, ne putem aștepta ca cercetătorii să descopere misterul anestezic și mai departe.