De ce arde Grecia și ce a dus la scenariul apocaliptic de acum

Mai multe incendii de vegetație au izbucnit recent în Grecia și au transformat stațiunile turistice din preajma Atenei, cândva pline de viață, în niște cimitire uriașe, cu aspect apocaliptic. Incendiile, care încă nu au fost stinse, au rănit peste 200 de oameni și au ucis mai mult de 79.

Tragedia a fost numită de ministrul de interne al Greciei, Panos Skourletis, „un dezastru de proporții biblice”, potrivit Sky News. Niște salvatori au găsit într-un loc cadavrele a 26 de adulți și copii, îmbrățișați într-o ultimă încercare de a se proteja împotriva flăcărilor, la o distanță foarte mică de apă, după cum arată Vice News.

Imaginile prin satelit arată cât de gravă este situația din Grecia. Fotografia de mai jos a fost făcută cu sateliții de la Programul de Observație a Pământului, condus de Uniunea Europeană, iar în eele poți vedea flăcările și fumul gros de deasupra Greciei.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Poveștile supraviețuitorilor îți arată cât de rea e situația din Grecia

Flăcările i-au făcut pe oameni să fugă cu disperare spre mare, în speranța că acolo își vor găsi salvarea. O parte din ei au fost salvați de bărci, însă alții au fost prinși de flăcări înainte să ajungă în mare, au fost scoși din mare carbonizați sau s-au înecat.

Povestea localnicului Nikos Dtavrinidis arată amploarea dureroasă a dezastrului. „S-a întâmplat foarte repede”, a povestit el pentru Associated Press. „Focul era la distanță, apoi scânteile au ajuns la noi. Apoi focul era peste tot în jurul nostru”.

Alături de soția sa și patru prieteni, bărbatul a înotat în mare, pentru a scăpa de flăcări și fum. Grupul a devenit însă dezorientat rapid. Cei șase oameni au fost purtați de curenți, iar curând nu au mai putut vedea malul. Din păcate, doi dintre aceștia nu au supraviețuit. „Este îngrozitor să vezi persoana de lângă tine cum se îneacă și să nu poți să o ajuți”, a zis Stavrinidis.

Andreas Passios, un bărbat care locuia în Maiti, în zona unde 26 de oameni uciși de flăcări au fost găsiți, a povestit cum au decurs lucrurile pentru el și soția lui: „Totul s-a întâmplat în câteva secunde. Am luat un prosop de plajă. Mi-a salvat viața. L-am umezit, am luat-o pe soția mea și am fugit către mare”. El a stat două ore în apă alături de soția sa, înainte să fie salvați.

Grecia a apelat deja la ajutor internațional din partea Uniunii Europene. Spania a trimis două avioane de stingere a incendiilor, iar Cipru a trimis 60 de pompieri. Și alte țări, printre care Israel, Turcia și Bulgaria au sărit în ajutorul Greciei. Și România va acorda ajutor de urgență în această tragedie, prin două aeronave MApN.

„Noi suntem pregătiţi în momentul de faţă să decolăm de pe Baza 90”, a declarat Mihai Fifor, Ministrul Apărării, pentru Digi24. „Discutăm despre un avion specializat în stingere de incendii, este un avion Hercules pentru sprijin logistic, de 20 de militari, care deservesc aceste aeronave. Suntem aproape pe final cu aceste proceduri pe care trebuie să le îndeplinim. De asemenea, suntem în legătură directă cu colegii din Grecia, am avut o nouă discuţie în această dimineaţă cu ministrul Apărării elen, spunându-i că suntem pregătiţi să zburăm spre Grecia. În cazul în care e nevoie de mai mult, cu siguranţă, vom fi alături de colegii noştri eleni”.

Cum iau naștere incendiile de o asemenea amploare

Incendiile pot apărea în mod natural în sălbăticie, pornind fie de la căldura soarelui, fie de la fulgere. Totuși, experții spun că aproape 90% din focurile din sălbăticie sunt pornite de oameni. Printre cauze se numără cărbunii de la grătar, țigările aprinse aruncate și, uneori, priomanii. Atâta timp cât există oxigen și combustibil, flăcările se pot răspândi rapid.

În cazul Greciei, iarna și primăvara fuseseră deja extrem de uscate, lucru ce a lăsat vegetația într-un stadiu inflamabil, conform lui Thomas Smith, profesor asistent de geografie a mediului la London School of Economics and Political Science. Pe lângă lipsa precipitațiilor, vântul joacă și el un rol crucial în impactul pe care îl are un asemenea incendiu. „Cenușa arzândă poate călători destul de departe și să pornească noi focuri care să se extindă pe kilometri întregi dacă sunt suficient de mari”, a zis Smith.

Incendiile de vegetație de suprafață – care ard doar la nivelul solului – nu sunt atât de periculoase, pentru că se extind greu și sunt mai ușor de controlat. În unele cazuri, sunt utile, pentru că ajută plantele să se regenereze, conform lui Catherlijne Stoof, expertă în focurile de sălbăticie din Olanda.

Probleme apar atunci când flăcările ajung la crengile copacilor – în acele cazuri, focul este greu de oprit, iar situația actuală din Grecia demonstrează acest lucru.

Odată ce focurile trec de zona pădurilor și ajung în oraș, pericolul devine mai mare ca oricând. În Grecia, mașinile de pe drum au luat foc mult mai repede decât copacii de lângă ele, din cauză că erau mult mai inflamabile. Nici nu a fost nevoie ca focul să ajungă la ele. „Mașinile puteau fi la zeci de metri depărtare și tot să fie suficient de aproape pentru a se aprinde”, a zis Smith. Rapiditatea aceasta a alimentat puternic incendiul.

Unii oameni suspectează însă că focurile sunt rezultatul unui plan criminal – temperaturile de peste 40 de grade, aerul uscat și vântul de peste 100 de kilometri pe oră fiind fundalul perfect de îndeplinire a unui asemenea plan. Incendiile au pornit simultan în 15 locuri, în pădurile din jurul Atenei. Din acest motiv, autoritățile au cerut Statelor Unite ale Americii drone cu care să poată să identifice piromanii – dacă aceștia au existat.

Ce ar fi putut merge diferit în cazul incendiilor din Grecia

Mulți oameni au murit în încercarea de a scăpa de flăcări. O parte din victime erau blocate în trafic, încercând să scape cât mai repede, conform lui Alexander Held, expert în management-ul riscului. „Asta era o bombă care aștepta să explodeze”, a zis el. Held a mai spus că o parte din pierderile umane ar fi putut să fie evitate dacă ar fi existat planuri de evacuare mai bune.

În cazul unor incendii de asemenea proporții, căldura și flăcările sunt pericolele imediate cu care oamenii sunt nevoiți să se confrunte. Totuși, fumul poate fi, la rândul lui, foarte periculos, mai ales pentru oamenii care suferă de boli la plămâni. Fumul produs de vegetație este toxic, dar dispare rapid. Un risc mai mare îl prezintă fumul emis de plasticul care arde.

Experții spun că schimbarea climatică este un factor direct al incendiilor de sălbăticie din Europa. La începutul lunii iulie, un incendiu de proporții mari a lovit și Saddleworth Moor, din North West England, care a fost stins abia după trei săptămâni. Acolo, nu doar vegetația luase foc, ci și solul.

[readmore]

Conform lui Smith, solul din acea zonă era bogat în carbon și avea nevoie de puțin oxigen pentru a arde. „Focul ajunge în subteran și arde în continuare”, a spus el. „E cu atât mai greu să fie stins”.

Echipele de pompieri pot înțelege cum se „comportă” focul și aleg cea mai bună cale de a acționa. Totuși, focul poate fi și extrem de imprevizibil. „Este periculos”, a zis Stoof. „Așa că îi respect foarte mult pe oamenii care au pus totul deoparte pentru a-i salva pe alții”.