Creierul artificial va schimba percepția noastră asupra vieții

Un nou comutator ar permite, în curând, computerelor să ia decizii foarte asemănătoare cu cele pe care le luăm și noi, ca un creier artificial.

Într-o zi, această nouă tehnologie ar putea susține sistemele avansate de inteligență atificială (AI), care vor fi indispensabile vieții, de la transport la medicină.

Cercetători de Institutul Național de Standarde și Tehnologie din Statele Unite (NIST) au explicat că, la fel ca un creier biologic, acest creier artficial „învață” prin prelucrarea semnalelor electrice pe care le primește și produce semnale de ieșire corespunzătoare. Procesul oglindește funcția sinapselor biologice din creier, care permit neuronilor să comunice între ei.

Sinapsa artificială, descrisă într-o lucrare din Science Advances, are forma unui cilindru metalic și o înălțime de 10 micrometri. El este conceput să poată învăța din experiențe sau din mediul înconjurător.

Motivul pentru care caloriferul se montează sub fereastră. Explicația la care nu te-ai fi gândit

Ce trebuie să faci ca peștele congelat să aibă gust proaspăt. Trucul simplu cu un singur ingredient

Acest comutator sintetic are performanțe mai bune decât omologul său biologic, folosind mult mai puțină energie decât creierul nostru și transmită semnale mult mai repede decât neuronii umani, de un miliard de ori pe secundă. Pentru comparație, sinapsele noastre se declanșează de aproximativ 50 de ori pe secundă. Acest lucru are un impact semnificativ asupra prelucrării, deoarece cu cât este mai mare frecvența semnalelor electrice care sunt trimise și primite, cu atât mai puternică este legătura dintre sinapse.

Cei mai mari producători de mașini din lume investesc în tehnologii capabile să înlocuiască un șofer uman, însă există încă un drum lung. Indiferent de cât de sigure vor fi automobilele, șoferul AI se va confrunta în cele din urmă  cu dilema morală  de a decide dacă va acorda prioritate siguranței pasagerilor sau altor persoane care ar putea fi implicate într-o coliziune.

Astfel, creierul artificial ar putea lua aceste decizii mult mai repede și ar face față acestor tipuri de convingeri etice. Comutatorul ar putea și să ajute cercetătorii să dezvolte AI mai precise, care pot diagnostica bolile. De exemplu, medicii de la Spitalul John Radcliffe din Oxford, au testat cu succes un creier artificial care îmbunătățește abilitatea medicilor de a detecta bolile cardiace și până la 4.000 de cancere pulmonare pe an, mai devreme decât medicii umani.

E clar, inteligența artificială face parte din viața noastră și, curând, va fi vitală vieții. Însă, acum că va exista și un creier care să dirijeze activitatea ei, urmează oare ca roboții și tehnologiile să aibă emoții?