Ce e ciclonul bombă cu care te-a speriat presa până acum

Probabil că ai auzit de furtuna puternică din Statele Unite, denumită „ciclon-bombă” de mass-media. A indus deja frică și panică, mai ales în online.

Pe internet, în frunte cu Facebook, a exploatat atât de mult fenomenul meteorologic din Statele Unite ale Americii, încât populația lumii, mai ales americanii, se așteptau la sfârșitul lumii sau ceva asemănător. Ideea e că presa a făcut din țânțar armăsar cu acest subiect și a profitat poate și de vulnerabilitatea oamenilor, după ce în vara anului trecut au avut loc câteva dezastre naturale pe întreg globul.

Ciclonul-bombă este una dintre multele denumiri primite de această furtună – o combinație de presiune atmosferică scăzută și vânt puternic- dar și cea mai folosită. Pe 4 ianuarie, fenomenul extrem a lovit coasta de Est a Statelor Unite și, într-adevăr, a pus vieți în pericol și din păcate, a adus câteva decese, dar nu a adus chiar sfârșitul lumii, așa cum se citea sau se subînțelegea din presă.

Furtuna a adus cu ea viscol, temperaturi extrem de scăzute și ninsori pentru o mare parte a coastei. Ar fi fost de ajuns ca acele articole care au tratat subiectul să explice și să folosească acești termeni și nu „apocalipsă polară”, „vortexuri polare” sau „era glaciară”, decât dacă au vrut să instaureze panică și confuzie printre oameni. Că au vrut, că nu au vrut, doar ei știu, însă chiar acesta a fost rezultatul.

Fructul pe care îl pun tot mai multe gospodine în salata de boeuf pentru un gust special. Iese mult mai bună

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Mass-media a ales să folosească „ciclon-bombă”, termen folosit în știință într-o lucrare din 1980 de Frederick Sanders și John R. Gyakum de la Departamentul de Meteorologie al Institutului de Tehnologie din Masschusetts. Ei afirmau că un ciclon bombă este un eveniment preponderent maritim, de sezon rece, care se găsește, de obicei, la 400 m în aval de un jgheab de 500 mb.

Deși, științific vorbind, termenul de ciclon bombă nu prezintă neapărat un pericol pentru viață și nici un eveniment nemaiîntâlnit, pentru oamenii de rând, care nu au astfel de cunoștințe și nici nu le este explicat pe înțeles, imaginea pe care și-au creionat-o în minte nu i-a ajutat prea mult, dimpotrivă, i-a derutat.

„Bomba” se referă la scăderea rapidă a presiunii și intensificarea furtunii. Nu se referă, în niciun caz, la efectele reale asupra oamenilor, structurilor și vieții lor. Termeni ca „ciclon-bombă” sunt potriviți pentru forumurile meteorologice și lucrările științifice de specialitate, în niciun caz în titlurile știrilor.

Curios, un studiu din 2002 a constatat că în emisfera nordică există cam 45 de cicloane bombă în fiecare an. Nimănui nu i-a păsat și, dacă mass-media nu intervenea de această dată, probabil că ar fi trecut fără să-i dea nimeni importanță.

În orice caz, și România a fost pusă în fața unei astfel de dezinformări în toamna anului trecut, când primarul Capitalei, Gabriela Firea, a tras numeroase semnale de alarmă cu privire la un ciclon care va dărâma tot ce-i stă în cale. Ei bine, nu s-a întâmplat asta și abia dacă a plouat 10 minute pe ceas.