Pe data de 1 decembrie, românii sărbătoresc Ziua Națională a României. O lege promulgată în anul 1990, a fost cea prin care s-a stabilit această dată. Această dată marchează un moment important în istoria românilor și anume cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.
În perioada 1866-1947, Ziua Națională a României, se sărbătorea pe data de 10 mai. Apoi această dată a fost schimbată cu data de 23 august, în perioada 1948-1989. Ziua Națională a României se sărbătorește pe data de 1 decembrie, din anul 1990. Ion Iliescu, care era președinte la acea vreme, a promulgat legea nr. 10 din 31 iulie 1990, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990. Această lege nu precizează motivul pentru care această dată de 1 decembrie a fost aleasă ca fiind Ziua Națională a României.
După revoluția anticomunistă din anul 1989, opoziția a vrut ca Ziua Națională a României să fie sărbătorită pe data de 16 decembrie. Parlamentul a refuzat această propunere, pe fondul confruntărilor interetnice din martie 1990, de la Târgu Mureș și a mineriadei din data de 13-15 iunie 1990. Prin legea nr.10 din 1990 a fost proclamată ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională și a fost abrogată și Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 care viza declararea zilei de 23 August ca sărbătoare națională a României.
Decizia de a alege ziua de 1 decembrie ca fiind Ziua României, a făcut trimitere la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, în anul 1918, respectiv Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918. Deoarece ziua de 1 decembre a însemnat o zi de pierdere politică pentru minoritățile maghiare din România, alegerea zilei de 1 decembrie ca fiind Ziua România, a fost văzută și ca un afront adus acestora.
În anul 1990, la Alba Iulia, a fost celebrată pentru prima dată ziua națională de 1 decembrie, prin intermediul unei festivități. Corneliu Coposu, care pe atunci era lider al obiectivei anticomuniste, a ținut un discurs care a fost întrerupt de nenumărate ori de huiduieli. Încântat de aceste întreruperi, prim ministrului de atunci, Petre Roman, ia fost atrasă atenția asupra gestului său, chiar de către președintele Ion Iliescu.
An de an, Ziua Națională a României a fost celebrată cu festivități, defilări și Parade Militare Naționale în cadrul cărora participau militari şi specialiști din :
Aceste festivități aveau loc în întreaga țară, amploarea acestora variind în funcție de încărcătura istorică a locației respective, precum și de mărimea acesteia. Oamenii se adunau în număr foarte mare la paradele organizate cu această ocazie. Aceștia asistau la ceremoniile militare și religioase organizate de către oficiali și la depunerea coroanelor și a jerbelor la mormintele eroilor. Tot cu ocazia Zilei Naționale a României, se organizau concerte de muzică populară, care se desfășurau în aer liber, unde românii adunați puteau consuma preparate tradiționale.
Din cauza pandemiei de coronavirus, la nivelul țării noastre au fost luate o serie de măsuri, pentru a preveni infectarea cu coronavirus. Altfel, au fost interzise paradele militare, concertele în aer liber, care adunau foarte mulți oameni, totul fiind diferit, față de anii precedenți. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că, ceremonia de la Arcul de Triumf se va ține fără spectatori și fără paradă militară, fiind o festivitate foarte restrânsă. Printre invitați se numără:
„Va fi aşadar o ceremonie scurtă, fără paradă militară şi din păcate fără participarea publicului larg. Recomandarea experţilor este de a renunţa la orice fel de reuniuni şi întâlniri publice sau private, acestea accelerează răspândirea virusului. Sunt recomandări pe care vă îndemn să le respectăm inclusiv de 1 decembrie”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, potrivit wowbiz.ro.