Vladimir Putin, avertisment de ultimă oră pentru Ucraina. La ce trebuie să renunțe țara: „Nu mai există”

Vladimir Putin, avertisment de ultimă oră pentru Ucraina. La ce trebuie să renunțe țara: „Nu mai există”
Vladimir Putin: „Acordurile de la Minsk nu mai există acum”

Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că acordurile de pace negociate de Occident care încercau să pună capăt conflictului din estul Ucrainei nu mai există. Declarația venea după ce a recunoscut independența regiunilor separatiste din fosta țară sovietică. Acordul Minsk II a avut ca scop încheierea războiului din estul Ucrainei. Tratatul era considerat ca singura cale pe care se poate construi pacea. Dar acordul nu a fost niciodată pus în aplicare pe deplin. Acesta a venit în urma primului acord semnat la Minsk. Din păcate, și acesta a devenit un eșec în încercarea de a încheia un acord de încetare a focului.

Vladimir Putin: „Acordurile de la Minsk nu mai există acum”

Această afirmație era făcută astăzi, după ședința Consiliului de Securitate al Rusiei, și după ce liderul de la Kremlin semna recunoașterea celor două regiuni separtiste. „Acordurile de la Minsk nu mai există acum, am recunoscut DNR și LNR”, a declarat Putin, folosind abrevierile pentru regiunile separatiste din Donețk și Lugansk. Astăzi, parlamentul rus i-a acordat liderului de la Kremlin permisiunea de a folosi armata rusă în afara Rusiei.

Tot astăzi, Putin a declarat că este „cel mai bine” ca Ucraina să renunțe la NATO și să adopte neutralitatea. Imediat după aceste declarații a venit și răspunsul Secretarului General NATO. Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că forțele rusești continuă să se pregătească pentru un potențial atac asupra Ucrainei.

„Toate indiciile arată că Rusia continuă să planifice un atac la scară largă asupra Ucrainei. Vedem că din ce în ce mai multe forțe ies din tabere.

Majoritatea se află în formații de luptă și sunt pregătite să atace.”, a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă.

Acum, Occidentul se teme că ar putea declanșa un război major. Mișcările au atras condamnarea Statelor Unite și a Europei și promisiuni de noi sancțiuni, deși nu a fost imediat clar dacă acțiunea militară rusă va fi considerată de Occident ca fiind începutul unei invazii la scară largă. Zona era deja controlată practic de separatiștii susținuți de Rusia și de Moscova.

Ce este acordul de la Minsk?

Ucraina și separatiștii susținuți de Rusia au convenit asupra unui acord de încetare a focului în 12 puncte în septembrie 2014, acesta fiind primul acord semnat la Minsk. Prevederile acestuia includeau schimburi de prizonieri, livrări de ajutoare umanitare și retragerea armamentului greu. Cu toate acestea, acordul s-a rupt rapid, cu încălcări de ambele părți.

A venit momentul celui de-al doilea acord, cunoscut sub numele de „Acordul Minsk II”. Reprezentanții Rusiei, Ucrainei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și liderii regiunilor Donetsk și Luhansk, aflate sub control separatist, au semnat un acord în 13 puncte în februarie 2015. Liderii Franței, Germaniei, Rusiei și Ucrainei s-au reunit la Minsk pentru a marca această ocazie și au emis o declarație de sprijin.

Cele 13 puncte ale acordului „Minsk II”

  • Încetarea imediată și cuprinzătoare a focului.
  • Retragerea armamentului greu de către ambele părți.
  • Monitorizarea OSCE.
  • Dialogul privind o autonomie interimară pentru Donețk și Luhansk, în conformitate cu legislația ucraineană, și recunoașterea statutului special de către parlament.
  • Grațiere, amnistie pentru luptători.
  • Schimb de ostatici, prizonieri.
  • Asistență umanitară.
  • Reluarea legăturilor socio-economice, inclusiv a pensiilor.
  • Ucraina să restabilească controlul asupra frontierei de stat.
  • Retragerea formațiunilor armate străine, a echipamentelor militare, a mercenarilor.
  • Reforma constituțională în Ucraina, inclusiv descentralizarea, cu mențiunea specifică a regiunilor Donețk și Luhansk.
  • Alegeri în Donețk și Luhansk.
  • Intensificarea activității Grupului trilateral de contact, inclusiv a reprezentanților Rusiei, Ucrainei și OSCE.

„Acordul Minsk II” a stabilit măsuri militare și politice care nu au fost încă puse în aplicare. Un blocaj major a fost reprezentat de insistența Rusiei de a susține că nu este parte la conflict și, prin urmare, nu este obligată să respecte termenii acestuia. În general, Moscova și Kievul au interpretat  pactul în mod foarte diferit.

Ucraina a văzut și vede acordul din 2015 ca pe un instrument de restabilire a controlului asupra teritoriilor rebele. Aceasta dorește o încetare a focului, controlul frontierei ruso-ucrainene, alegeri în Donbas și o transferare limitată a puterii către separatiști, în această ordine.

Rusia consideră că acordul obligă Ucraina să acorde autorităților rebele din Donbas o autonomie cuprinzătoare și reprezentare în guvernul central, oferind efectiv Moscovei puterea de a se opune prin veto alegerilor de politică externă ale Kievului. Numai atunci Rusia ar returna granița ruso-ucraineană sub controlul Kievului.

Evoluția crizei ruso-ucrianene

Emmanuell Macron a declarat astăzi , conform AlJazeera, că trimișii Franței, Germaniei, Rusiei și Ucrainei se vor întâlni joi la Berlin. Aici vor avea locl așa-numitele discuții din „Formatul Normandia”, la două săptămâni după o rundă anterioară la Paris.

Runda de la Paris a marcat prima întâlnire în persoană a consilierilor politici din cele patru țări care au fost implicate în acordul Minsk II timp de mai bine de doi ani. Separat, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU) urmează să organizeze săptămâna viitoare o discuție privind punerea în aplicare a acordului de pace.

Întâlnirea din 17 februarie va deveni cea mai recentă dintr-o serie de discuții programate în mod regulat de CSONU cu privire la acest acord, care a fost aprobat de consiliu în 2015. Până atunci însă, Putin poate să dzloce cei 150.000 de soldați în cele două reginui separatiste, făcând încă un pas spre invadarea totală a Ucrainei.

Urmăriți Playtech.ro și pe