În ultimele zile, Comisia Europeană a făcut, cel puțin, 2 anunțuri importante referitoare la România. Primul, care are legătură cu PNRR, vorbește de aprobarea a cel puțin 2.6 miliarde de euro, plăți în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență. Cel de-al doilea anunț vorbește de aprobarea unei scheme românești în valoare de 1,5 miliarde de euro. Banii vor fi folosiți pentru compensarea costurilor emisiilor indirecte suportate de întreprinderile mari consumatoare de energie. Dacă facem un calcul sunt 4,1 miliarde de euro care vor veni în România. Pe de altă parte, CE a intervenit în programul social „Sprijin pentru România”, impunând anumite condiții. De altfel, este vestea tristă a zilei despre tichetele sociale, care anunță cine sunt românii care nu vor mai primi vouchere de la 1 ianuarie 2023.
Suma de 2.6 miliarde de euro, plăți în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență, conform CE, este pentru reforme în domeniul transportului durabil, al decarbonizării și al siguranței rutiere. Parte din sume sunt și pentru reforma pieței energiei electrice.
Banii vor mai fi folosiți și la înlocuirea cărbunelui în mixul energetic, la îmbunătățirea proceselor fiscale și de administrare fiscală.
Din granturile date de CE, România va folosi bani și în reformele sistemului de învățământ obligatoriu.
Se vor face proiecte de a preveni și a reduce abandonul școlar timpuriu. O parte din bani se vor duce și către sistemul de audit și control al României pentru punerea în aplicare a PNRR.
Din suma totală, 1,8 miliarde de euro sunt sub formă de granturi. Cealaltă sumă, 0,8 miliarde de euro, sunt sub formă de împrumuturi.
Al doilea pachet financiar, de 1,5 miliarde de euro, va fi folosit pentru compensarea întreprinderile mari consumatoare de energie. Sumele vor fi necesare pentru costurile emisiilor indirecte.
Schema va acoperi o parte din prețurile mai mari ale energiei electrice, iar perioada calculată este între 2021 și 2030.
Este vorba de valorile care decurg din impactul prețurilor carbonului asupra costurilor de producție a energiei electrice înregistrate.
Măsura de sprijin are ca scop reducerea riscului de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, se arată în document.
Este o formă de a ajuta companiile, în cazul în care își relochează producția în țări din afara UE cu politici climatice mai puțin ambițioase.
O astfel de mutare, mai spune documentul, ar duce la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global.
În afară de aprobarea celor două granturi de 4.1 miliarde de euro, CE a decis să pună piciorul în prag, referitor la programul „Sprijin pentru România”.
Pe scurt, CE s-a autosesizat în ceea ce privesc beneficiarii programului, având în vedere că banii vin de la CE.
Conform informațiilor, voucherele de alimente, în valoarea de 250 de lei, nu vor mai fi acordate unei anumite categorii de pensionari.
Conform informațiilor de ultimă oră, reprezentanții CE au cerut ministrului Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, să scoată din listele de beneficiari pensionarii cu sume între 1.001 și 1.500 de lei.
Asta înseamnă că programul se va axa doar pe șomeri, sau persoanele cu handicap grav, care încasează sub 1.000 de lei indemnizație lunară.
Informațiile mai spun că CE a cerut ca noile liste să fie actualizate în următoarea perioadă. Iar de la 1 ianuarie 2023, să nu mai apară cei cu pensii între 1.001 și 1.500 de lei.
Cei care nu vor mai intra pe aceste liste, mai au o șansă.
Deși vehement combătută de PNL, măsura majorării pensiei minime ar fi singura soluție.
Ar fi o soluție de subzistență pentru românii care vor fi scoși de pe listele pentru vouchere de alimente.
Rămâne de văzut care va fi decizia guvernului, și dacă PNL și PSD vor cădea de comun acord asupra acestei majorări.