Vestea momentului vine de la BNR. Anunțul făcut de Mugur Isărescu

În cursul zilei de astăzi, Gunvernatorul BNR a publicat documentul „Raport trimestrial asupra inflaţiei”, iar anunțul făcut de Mugur Isărescu are menirea de a da o șansă, cel puțin optimistă, economiei românești, pentru acest an, dar și pentru 2024.

Romania ocupă un loc fruntas in UE din punct de vedere economic în 2023

Datele econimice ale anului trecut, poziționează România pe un loc fruntaș între țările membre UE, alături de Irlanda. Eurostat aată că în primele trei trimestre ale anului 2022, PIB-ul real anual al României a crescut cu 4,3%, datorită formării brute de capital fix și consumului privat.

Conform datelor, aceste creșteri masive au fost susținute și de o piață a forței de muncă puternică și de creșterea salariilor. Peste toate acestea, și măsurile guvernamentale de sprijin pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate ale energiei, au avut un aport important la această creștere.

Moment cutremurător la înmormântarea Andreei, fiica lui Igor Cuciuc. Gestul sfâșietor făcut de artist, toată lumea a izbucnit în lacrimi

Carmen Iohannis, apariție de senzație în Germania. Cum s-a îmbrăcat prima-doamnă. Detaliul pe care l-a observat toată lumea la ținuta ei

Atac la Silviu Prigoană, chiar și după ce a murit! ”L-am blestemat!”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Pentru 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, condițiile de finanțare stricte și încetinirea celorlalte economii ale UE sunt toate menite să reducă creșterea reală a PIB-ului în România la 2,5%. Punerea în aplicare a PRR ar trebui să contribuie la investiții puternice, care se așteaptă să fie principalul motor de creștere.

Alte fonduri ale UE urmează să sprijine, de asemenea, investițiile. Consumul privat, deși afectat negativ de inflația ridicată, se preconizează că va crește datorită majorărilor salariului minim, pensiilor și salariilor din sectorul public, precum și datorită prelungirii plafonării prețurilor la energie până în 2025. Se preconizează că exporturile nete vor rămâne negative din cauza monedei puternice și a cererii scăzute pe piețele de export.

În acest context vine și „Raport trimestrial asupra inflaţiei” publicat de Guvernatorul BNR Mugur Isărescu care prezintă noi previziuni privind rata inflației din acst an, precum și datele referitoare la anul 2024.

Vezi și: Vești proaste pentru românii care folosesc gaze pentru a se încălzi. Ce se va întâmpla în viitorul apropiat

Anunțul făcut de Mugur Isărescu astăzi este unul optimist

Datele statistice, venite de la INS, arată că rata anuală a inflației din România a scăzut la 15,07% în ianuarie 2023, de la 16,37% în luna precedentă, sub așteptările pieței, de 15,8%. Aceasta a fost cea mai mică valoare, conform datelor, din iulie anul trecut, în principal din cauza unei încetiniri a costului produselor nealimentare.

În ianuarie 2023 costurile prouselor nealimentare a scăzut la 11,88% față de 14,95% în decembrie 2022. Dar, deși avem o scădere la produsele nealimentare, în ceea ce privesc restul, prețurile au accelerat atât pentru produsele alimentare, înergistrându-se o creștere de 22,47% față de 22,05%, cât și pentru servicii, vorbind de gaze și energie, iar creșterea este la 10,27% față de 9,78%. Tot în ianuarie 2023, prețurile de consum au crescut cu 0,34%, cel mai puțin din noiembrie 2021, după un avans de 0,37% în decembrie anul trecut.

În acst context vine și anunțul făcut de Mugur Isărescu astăzi, care pare a fi unul optimist, în ceea ce privește rata inflației pentru 2023, după ce la începutul lunii anunța modificarea valorii la dobânda cheie la 7%. În raportul publicat astăzi, Muur Isărescu scrie că „Rata anuală a inflației IPC a ajuns pe un platou în T4 2022, coborând la 15,1 la sută în ianuarie 2023”, dar și că anumite presiuni, făcând referire la la nivelul costurilor de producție, materii prime și materiale, utilități, transport, forță de muncă, și la condițiile încă favorabile de cerere, au fost și sunt încă în creștere.

Raportul mai prezintă idee că piețele internaționale de energie și măsurile administrative de protejare a consumatorilor au fost factori importanți la scăderea procentului de inflație, în aceeași barcă fiind și măsurile de temperare a așteptărilor inflaționiste ale operatorilor economici, precum și manifestarea unor efecte de bază favorabile.

Vezi și: Cine e de vină pentru creşterea ROBOR-ului. Mugur Isărescu, avertisment serios: „Au sărit calul”

Raportul publicat de BNR astăzi, poate fi consultat aici, „Raport trimestrial asupra inflaţiei, februarie 2023”, iar datele din document trag un semnal de alarmă, la fel ca și anunțul făcut de Mugur Isărescu:

„Ce faci dacă le reduci cererea? Îi bagi pe producători, ăştia au costurile ridicate, le reduci cererea îi mai bagi şi în recesiune. Deci, atenţie mare, spun eu. Discutăm şi noi în Consiliul de Administraţie această temă. Este o temă recurentă.

Ce poate să facă bine politica monetară restrângând cererea? Să o aducem, cum aţi văzut mai înainte, să o aducem spre zero, adică atât cât este în prezent. Un excedent de cerere este bine, dar cât poţi să o bagi în teritoriu negativ?

Şi trebuie să fim atenţi în acelaşi timp, că ea vine în jos treptat, partea de costuri, să nu explodeze celelalte componente: preţurile administrate, preţurile volatile la legume şi fructe. Altminteri, la anul, o inflaţie de 4,2%, spun eu, e în afara ţintei, în afara intervalului ţintit, dar este rezonabilă dacă ne uităm la contextul geopolitic în care trăim. Avem multe componente pe care nu le stăpânim”, a fost anunțul făcut de Mugur Isărescu.

Rămâne de văzut care vor fi măsurile economice stabilite de guvern, deocamdată condus de Nicolae Ciucă, în colaborare cu BNR, iar ulterior, după rocada guvernamentală, care vor fi măsurile anti-inflație pe care le va lua noul executiv de la Palatul Victoria.