Presiunile asupra prețurilor la nivel mondial, cum ar fi dificultățile logistice actuale, deficitul de forță de muncă și prețurile ridicate ale energiei, pun la îndoială opinia conform căreia inflația va fi temporară. Varianta Delta a COVID-19 și blocajele din lanțul de aprovizionare au afectat în mod negativ economia mondială. În multe locuri, în timp ce navele așteaptă pe țărmuri fără să-și descarce încărcătura, există blocaje în transportul rutier și feroviar. Criza alimentării cu gaze naturale, cel puțin în România, a fost anunțată de ceva vreme de reprezentanții ONG-ului „România Inteligentă”, dar ministrul Virgil Popescu spune că nu este adevărat.
Creșterea prețurilor la benzină, care amenință să crească facturile la gaze naturale pe timp de iarnă, să afecteze consumul și să exacerbeze o creștere a inflației pe termen scurt, reprezintă o altă lovitură pentru o economie mondială care abia își revine după șocul provocat de pandemie.
Haosul de pe piața de gaze naturale, care a dus la o creștere a prețurilor cu 280% în Europa în acest an și a dus la o creștere de peste 100% în Statele Unite, este pus pe seama unei serii de factori, de la nivelurile scăzute de stocare la prețurile carbonului și la reducerea livrărilor rusești. Tensiunile sunt atât de mari, încât mai mulți deputați din Parlamentul European au cerut o investigație asupra a ceea ce au spus că ar putea fi o manipulare a pieței de către compania rusă Gazprom.
Analiștii spun că este prea devreme pentru a revizui în scădere previziunile de creștere economică, dar o lovitură pentru activitatea economică pare inevitabilă. Morgan Stanley consideră că impactul în Statele Unite, cea mai mare economie a lumii, ar trebui să fie redus. În timp ce peste o treime din consumul de energie al SUA în 2020 a fost furnizat de gaze naturale, utilizatorii au fost preponderent industriali, notează acesta.
Pe piața românească, liberalizată, efectele crizei mondiale se regăsesc în explozia prețurilor la gaze naturale, dar și în limitarea furnizării cu gaze naturale. Specialiștii din acest sector atrag atenția asupra unui posibil deficit pentru luna februarie a anului viitor, acesta ridicându-se la aproximativ 20% din totalul pe care România îl are în prezent. Printre cei care spun că România ar putea să nu-și mai poată acoperi consumul de gaze naturale în februarie 2022 se află și Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei România Inteligentă.
„Dacă ne uităm pe site-ul Transgaz, vedem că consumul de gaze în februarie a fost între 76 şi 78 de milioane de metri cubi pe zi în ultimii zece ani. Pe aceeaşi pagină, vedem că ce este rezervat pe aceeaşi lună înseamnă 46 de milioane, adică 32 de milioane de metri cubi nu există în acest moment rezervate.
Dincolo de faptul că 41% dintr-o potenţială cerere pe luna februarie nu există, însumând toate capacităţile tehnice pe care le are în momentul de faţă disponibile Transgaz vedem că tot n-am avea 20% gaze pentru un astfel de vârf, care a fost prezent în ultimii zece ani în România, aşa cum arată datele Transgaz”, spune Dumitru Chisăliţă.
Deși efectele crizei sunt evidente, pe aproape toate piețele, ministrul Virgil Popescu, validat ieri în Parlamentul României, dă asigurări că România are un plan de urgență și că în această iarnă nu vom rămâne fără gaze naturale. Afirmațiile ministrului vin să combată recentele analize și declarații date de specialiști, precum Dumitru Chisăliță.
„Nu, nu există, am mai spus-o. Există un plan naţional de urgenţă, e aprobat de foarte mult timp, dar vreau să infirm categoric aceste zvonuri, cum a fost şi acela cu blackout-ul, văd că şi acesta e reluat ca un laitmotiv, că vor fi probleme în alimentarea cu gaze naturale.
Eu pot să văd doar interesul unora de a creşte preţul pe piaţă, pentru că e o bursă şi, ca orice bursă, este sensibilă. Am văzut o declaraţie a reglementatorului din Germania că amână avizarea Nord Stream 2 şi preţurile au crescut, la fel văd că cineva încearcă acest lucru şi în România”, a răspuns Virgil Popescu, potrivit Agerpres.