03 ian. 2023 | 09:24

Vestea momentului pentru români în ianuarie 2023. Ce se întâmplă cu prețul gazelor

Economic
Vestea momentului pentru români în ianuarie 2023. Ce se întâmplă cu prețul gazelor
La început de 2023, în ceea ce privește prețul gazelor, asistăm la noi modificări

Dacă la prețul de referință BRENT lucrurile nu au stat bine la început de an, în ceea ce privește prețul gazelor, asistăm la noi modificări. Prețurile europene la gazele naturale au început noul an în scădere, deoarece vremea blândă a redus cererea. Este vestea momentului pentru români în ianuarie 2023.

Ce se întâmplă cu prețul gazelor la început de an

În primele zile din 2023, contractele futures de referință au scăzut cu până la 7,9%, ajungând la cel mai scăzut nivel din 21 februarie 2022, prelungind trei săptămâni de scăderi nete. Prognozele meteorologice indică temperaturi peste normele sezoniere pentru cea mai mare parte a regiunii în următoarele două săptămâni. Deși nedorite aceste valori termice ridicate, vor ajuta Europa să evite să își epuizeze stocurile prea devreme, în timp ce trece prin iarnă.

Anul 2022 a fost un an de volatilitate extremă, în care costurile energiei au atins niveluri record pe fondul războiului din Rusia în Ucraina. Dar, în 2023 piața începe anul mai puțin stresată. Prețul gazelor a scăzut cu aproximativ 47% în decembrie, deoarece Europa a reușit să înlocuiască o mare parte din fluxurile limitate ale Rusiei cu livrări de gaze naturale lichefiate.

Temperaturile mai blânde pentru o perioadă prelungită, împreună cu o încetinire tipică de sfârșit de an a cererii industriale, ar putea ajuta regiunea să mențină stocurile bine aprovizionate până la sfârșitul sezonului. Prețurile mai mici la gaze reprezintă, de asemenea, o ușurare pentru economia europeană, care este presată de ratele ridicate ale inflației.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat, vorbind de criza energetică declanșată de invazia lui Vladimir Putin în Ucraina, că actuala situație reprezintă un test dur pentru cea mai mare economie a continentului și a îndemnat cetățenii să continue să economisească energie în lunile următoare.

Nivelul de stocare a gazelor din Germania a crescut la 90% în ultima săptămână, față de o medie de 73% pe cinci ani pentru această perioadă a anului, potrivit Gas Infrastructure Europe. Noile terminale de import de GNL „fac țara noastră și Europa independente de gazul rusesc pe termen lung”, a declarat Scholz în discursul său de Anul Nou adresat națiunii.

Vezi și: Noile prețuri la energie electrică și gaze. Ce tarife vor avea românii de la 1 aprilie

Vestea momentului pentru români în ianuarie 2023

Contractele futures olandeze de gaze pentru luna viitoare se tranzacționau cu 2,7% mai jos, la 74,28 euro pe megawatt-oră, la ora 10:20 la Amsterdam. Prețurile la energie au fost, de asemenea, în scădere, iar contractele futures germane pentru luna viitoare au pierdut 4,5%.

Invazia a zguduit piețele globale de energie și a forțat țările europene, inclusiv Germania, o putere industrială, să caute furnizori alternativi la cei care finanțează Kremlinul. Europa a continuat să se bazeze pe gazul rusesc chiar și după anexarea Crimeei în 2014 și susținerea separatiștilor din estul Ucrainei.

Pe 27 decembrie, 83,2% din depozitele de gaze din UE erau pline, conform datelor furnizate de organismul industrial Gas Infrastructure Europe. În luna mai 2022, UE și-a stabilit ca obiectiv umplerea a 80% din capacitatea sa de stocare a gazelor până la începutul lunii noiembrie, pentru a se pregăti pentru iarnă. Obiectivul a fost atins în luna august, iar la jumătatea lunii noiembrie a atins un nivel maxim de peste 95%.

Ulterior, pe 29 decembrie 2022, prețul gazelor a revenit și mai mult de la minimul ultimelor 10 luni. Așa se face că a ajuns la 85,50 euro pe megawatt oră. Europa are în față mai multe luni de cerere de încălzire domestică.

Unii șefi din industrie consideră că penuria de energie ar putea fi o problemă și iarna viitoare. Cu toate acestea, comercianții au trebuit să cântărească și efectele recesiunii așteptate în mai multe economii europene mari, care ar putea afecta cererea de energie.

Răspunsul Europei la perspectiva penuriei de gaze a inclus campanii de reducere a consumului de energie și impozite neașteptate asupra companiilor energetice. Măsurile erau luate pentru a contribui la creșterea veniturilor guvernelor.

Ca și în România, statele memebre UE au acordat subvenții costisitoare pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie pentru gospodării și consumatori. În anul care tocmai s-a încheiat, companiile energetice s-au bucurat de profituri uriașe în detrimentul întreprinderilor și al gospodăriilor, deoarece prețurile au crescut, dar costurile au rămas practic neschimbate.