Anul trecut, ca urmare a situației generale de criză, piața românească avea să resimtă din plin efectele, atât a crizei propriu-zise, cât și a sancțiunilor impuse de Occident Rusiei, după invadarea Ucrainei. Încă din aprilie 2022, BNR lua decizia de interveni pe piața financiară, printr-o nouă majorare a dobânzii cheie de referință, dar venea după o primă modificare din februarie același an. Astăzi avem parte de vestea momentului de la BNR, explicând ce se întâmplă din acest moment cu dobânda cheie.
În general, înainte de a da definiția tehnică a termenului, trebuie precizat că acest instrument aparține doar băncilor naționale ale statelor, indiferent de ce țară am vorbi. În ceea ce privește definiția termenului, pentru cei care nu sunt familiarizați, putem spune că dobânda de referință, numită și rata de bază a dobânzii, este rata minimă a dobânzii pe care investitorii o vor solicita pentru a investi într-un titlu de valoare care nu aparține Trezoreriei. Este, de asemenea, legată de randamentul la scadență oferit de titlul de trezorerie cu scadență comparabilă care a fost emis cel mai recent.
A nu se confunda cu rata dobânzii pe care o are un client a unei bănci, în urma acordării unui credit. Aceasta rată reprezintă costul de împrumut al banilor. Sau, pe de altă parte, este compensația pentru serviciul și riscul de a împrumuta bani. În ambele cazuri, aceasta menține economia în mișcare, încurajând oamenii să se împrumute, să împrumute și să cheltuiască.
Dar ratele dobânzilor în vigoare se schimbă mereu, iar diferitele tipuri de împrumuturi oferă rate ale dobânzii diferite. Dacă sunteți un creditor, un creditat sau ambele, este important să înțelegeți motivele acestor schimbări și diferențe. De asemenea, acestea au un efect puternic asupra comerțului cu metale rare, inclusiv asupra acțiunilor de argint.
În general Băncile naționale, revenind la dobânda de referință, folosesc acest instrument atunci când rata inflației depășește previziunile dintr-un trimestru, și reamintim aici că inflația afectează nivelul ratelor dobânzilor, să le zicem clasice, cele practicate de băncile comerciale la acordarea de credite.
Cu cât rata inflației este mai mare, cu atât este mai probabil ca ratele dobânzilor să crească. Acest lucru se întâmplă deoarece creditorii vor solicita rate ale dobânzii mai mari ca o compensație pentru scăderea puterii de cumpărare a banilor pe care îi vor primi în viitor. Din acest motiv, în funcție de previziuni și creșterile ratei inflației, băncile iau decizia de a modifica rata dobânzii de referință.
Vezi și: Veste grea pentru români. BNR a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalului lui 2022
Într-un comunicat publicat în cursul acestei zile, BNR a anunțat noile modificări la dobânda de referință, fiind cea mai mare din ultimii 12 ani, procentul actual fiind de 7%. Modificarea nu a fost făcută astăzi, ci la începutul anului, după ce deja în octombrie o majorase la 6,25%, ca mai apoi în noiembrie să ia decizia unei noi majorări la 6,75%. Așadar, în ianuarie 2023 dobânda de referință a crescut cu 0,25%, conform enunțului făcut azi de BNR, în care și justifică noua creștere:
„Rata anuală a inflației a coborât la 16,37% în decembrie 2022, de la 16,76% în noiembrie, rămânând doar marginal peste nivelul prognozat, în principal ca urmare a scăderii prețurilor la carburanți pe fondul declinului prețurilor la petrol și a aprecierii leului față de dolarul american.
În consecință, în trimestrul IV 2022, rata anuală a inflației a atins un platou, în conformitate cu așteptările, înregistrând o creștere mult mai atenuată pe parcursul perioadei decât în trimestrele anterioare (de la 15,88 la sută în septembrie), având în vedere impactul dezinflaționist mai puternic al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, ca urmare a scăderii notabile a prețurilor la combustibili.”, se arată în comunicatul emis azi de BNR.
Așa cum anunțam la acel moment (vezi aici), Banca Națională a României (BNR) a anunțat pe 10 ianuarie cea mai recentă decizie privind dobânda de politică monetară, și anume mărirea dobânzii de referință la 7%. „Oricum ar fi, piețele ar putea fi mai degrabă indiferente față de această decizie, deoarece fundalul de lichiditate amplă estompează semnificativ relevanța ratei dobânzii de politică monetară.”, sunt de părere analiștii ING.
Deși inflația de la sfârșitul anului 2022 a scăzut la 16,37%, analiștii spun că s-ar putea să nu fie atât de departe, prognoza acestora fiind de 16,6%. Cu toate acestea, deși se află în scădere, inflația este încă bine plasată în zona de două cifre, iar analizele spun că s-ar putea să rămână acolo până la jumătatea anului 2023. De cealaltă parte, pe plan extern BCE se îndreaptă spre o zonă ceva mai instabilă, și, în mod corect, au existat argumente rezonabile din parta pieței ca BNR să nu majoreze dobânda de referință, cât și pentru a nu o majora. Rămâne să vedem ce se va întâmpla cu rata inflației și dacă până la finalul lunii, sau de ce nu, în aprilie, să mai asistăm la noi majorări la dobânda de referință.