Ultimele șase luni, cel puțin, au accentuat criza economico-socială în România, iar noile măsuri anunțte de guvern produc și mai multe îngrijorare. Una din aceste îngrijorări a enunțat-o actualul ministru al Muncii, Simona Bucura-Oprescu, de altfel o veste de ultim moment despre pensiile din România.
Efectele războiului din Ucraina, plus criza deja existentă, au dus la un moment critic pentru economia României a anului 2023.
Deși construcția bugetară pentru 2023 avea în vedere o țintă de deficit bugetar în numerar de 4,4% din PIB, o scădere cu 1,34 față de nivelul proiectat de MF pentru 2022, de 5,74% din PIB, la această oră s-a ajuns la o diferență și mai mare, conform surselor, de aproximativ 40 de miliarde de lei.
Vezi și: Cât a ajuns deficitul bugetar în România. Veste proastă după primele 9 luni
În termeni concreți asta înseamnă că actuala guvernare ar putea ajunge în imposibilitatea de a-și atinge targetul de la începutul anului, precum și imposibilitatea de a-și plăti datoriile sociale (salarii, pensii, ajutoare sociale), precum și plata datoriilor către terți, interni și externi.
În acest context, premierul Ciolacu și-a asumat noul pachet de măsuri fiscale, de altfel extrem de controversate, pentru prima ședință din Parlamentul României, din noua sesiune parlamentară.
Dar, un aspect extrem de important, de altfel enunțat de ministru al Muncii, Simona Bucura-Oprescu, este modalitatea în care se vor putea susține cheltuielile sociale cu pensiile românilor, fiind vorba de potențiale reglementări venite în sprijinul pieței munci din România prin așa-numitele programe ale standardelor ocupaţionale de formare profesională.
Justificarea ministrului pe această temă are la bază un mecanism cât se poate de simplu, și anume, cu cât ai mai mulți angajați pregătiți pe baza unor standarde ocupaţionale de formare profesională, cu atât vor exista surse de colectare a sumelor pentru fondurile de pensii, deci plata pensiilor pentru români.
Ba mai mult, în noul pachert de măsuri anunțat de Marcel Ciolacu sunt prevăzute modificări fiscale privind anumite categorii de angajați, cei din IT, agricultură și construcții, ale căror scutiri de impozitare să fie eliminate, asta însemnând că aceștia vor fi obligați să plătească acel procent de 10%.
Simona Bucura-Oprescu vine în aceste zile și anunță semnarea unui parteneriat de ordin strategic între ministerul pe care-l conduce și Ministerul Educației privind aceste programe pentru standardele ocupaţionale de formare profesională, în ideea de a alimenta piața muncii românești cu viitori angajați bine pregătiți și care să contribuie consistent la fondurile de pensii:
”În urma discuţiilor aplicate de azi am agreat ca Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Educaţiei să emită un ordin comun prin care actualele standarde ocupaţionale să fie prelungite până la data de 31 decembrie 2024, în condiţiile în care acestea îşi încetau valabilitatea la 1 septembrie 2023, respectiv 1 ianuarie 2024, după caz.
Este nevoie de o soluţie imediată pentru prevenirea unei posibile crize pe piaţa formării continue de personal, iar pe termen lung este nevoie de revizuirea legislaţiei şi a unor standarde pentru ca sistemul să devină funcţional şi practic.
Vom continua să lucrăm împreună pentru a stabili obiective, un calendar clar de dialog şi resurse pentru a avea o piaţă a muncii cât mai competitivă şi mai adecvată cerinţelor actuale”, a declarat Simona Bucura-Oprescu.
Vezi și: Veste bună în România. Pensionarii care primesc 250 de lei în plus în august
Mai trebuie menționat un aspect important, și anume rata șomajului din România. Conform datelor statistice și ajustate sezonier, a scăzut ușor la 5,4% în iunie 2023, de la o creștere de 5,5% în luna precedentă.
Statisticienii spun că aceasta a fost cea mai mică rată a șomajului din septembrie 2021, în condițiile în care numărul șomerilor a scăzut cu 2,7 mii față de luna precedentă, la 444,71 mii.