Noile informații publicate de Ministerul de Finanțe vin să confime temerile analiștilor economici legate deficitul bugetar. În condițiile actuale, de criză și presiune economică, România are mari probleme în a-și regla raportul între profit și pierderi. Asta ar putea însemna că, la final de 2022, actuala guvernare să fie în imposibilitatea de a avea un buget centralizat coerent pentru anul următor.
În prima parte a anului 2022 deficitul bugetar înregistra un procent de 2,4%. Conform noilor date, în octombrie avem o creștere de până la 3,04%. Rata anuală de creștere a PIB-ului României a fost revizuită ușor în scădere, la 5,1% în trimestrul al doilea din 2022. Conform Ministerului de Finanțe, estimarea preliminară era de 5,3%. A fost al cincilea trimestru consecutiv de expansiune a PIB-ului.
Creșterea a venit în condițiile în care consumul gospodăriilor a crescut cu 7,9%, iar investițiile fixe cu 2,7%. În plus, cheltuielile publice au crescut cu 11,7%, iar cererea externă netă a contribuit pozitiv la PIB. Aceleași date arată că exporturile și importurile au crescut cu 9,0% și, respectiv, 7,2%.
Pe o bază trimestrială ajustată sezonier, economia a crescut cu 1,8%, după o creștere revizuită în creștere de 5,3% în primul trimestru din 2022. În prima jumătate a anului 2022, economia a crescut cu 5,7% față de anul precedent. Cu toate astea, datele publicate recent de Ministerul de Finanțe arată o creștere a deficitului bugetar, de până la 3,04%.
„Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 41,70 miliarde lei, în scădere faţă de deficitul de 44,29 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021.
Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,71 puncte procentuale pe primele nouă luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB”, informează Ministerul Finanţelor.
Conform datelor FMI din septembrie, deficitul bugetar era văzut în ușoară scădere de la 6,9% din PIB în 2021 la 6,4% în acest an și 5,1% în 2023. FMI estima că deficitul de cont curent al României va rămâne ridicat, la 7,7% din PIB în acest an.
Referitor la datele pentru anul viitor, FMI spune că va ajunge la 7,4% în 2023. Cu toate astea se așteaptă, de asemenea, ca demararea Planului Național de Redresare și Reziliență susținut de UE să asigure o finanțare substanțială. FMI mai spune că PNRR este ancorat pe o traiectorie de reforme și investiții care ar trebui să stimuleze creșterea pe termen mediu.
Proiecția făcută luna trecută este de fapt o revizuire în creștere față de prognoza mai pesimistă de 2,2% publicată în World Economic Outlook în aprilie. Atunci incertitudinea generată de războiul din Ucraina era încă mai mare.
Impactul războiului s-a atenuat din vară, când echipa FMI a revizuit perspectiva de creștere economică a României la 3,5-4,5%. Această creștere a fost încurajată și de performanța robustă a creșterii PIB-ului din primul trimestru.
Rămâne să vedem care vor fi datele la finele acestui an. În același timp sunt așteptate și datele, conform cărora Guvernul va putea să-și stabilească bugetul consolidat pentru 2023. În funcție de acești parametrii, deficit, PIB și alte variabile, viitorul buget va fi, ori mărit, ori ajustat.