Unicul loc sigur din lume, în cazul izbucnirii unui război nuclear! „Acum am devenit Moartea, distrugătorul de lumi!”, spunea Robert Oppenheimer, după atacurile de la Hiroshima și Nagaski. Dar semnificația acestei fraze este mai complexă decât își dau seama mulți. Evenimentele catastrofale ale celor două bombe atomice aveau să schimbe lumea. De-atunci și până astăzi, frica de un război nuclear a crescut exponențial, odată cu creșterea numărului de astfel de arme aducătoare de moarte. Dar, cu toate astea, există unicul loc sigur din lume, în cazul izbucnirii unui război nuclear? Conform specialiștilor, omenirea ar putea să se refugieze aici pentru a supraviețui.
Robert Oppenheimer, în timp ce asista la prima detonare a unei arme nucleare, la 16 iulie 1945, un fragment din scripturile hinduse i-au trecut prin minter: „Acum am devenit Moartea, distrugătorul de lumi!”.
„Știam că lumea nu va mai fi la fel. Câțiva oameni au râs, câțiva au plâns, majoritatea oamenilor au rămas tăcuți.”, și-a amintit mai târziu Oppenheimer, urmărind mingea de foc a testului nuclear Trinity.
Și cât de multă dreptate avea părintele bombei atomice! Dar, cu toate acestea, este curios că, în ultimii săi ani de viață, Oppenheimer a afirmat că, dacă ar fi putut să se întoarcă înapoi, ar fi făcut totul exact la fel și că nu regretă că a contribuit la succesul bombei.
După detonarea celor două bombe atomice, la Hiroshima și Nagasaki, lumea avea să realizeze ce înseamnă de fapt pericolul nuclear.
Echilibrul puterii avea să se schimbe, odată cu această demonstrație de forță a americanilor. Cele două mari puteri, Rusia și SUA, după terminarea războiului, aveau să treacă la o cursă a înarmării nucleare fără precedent.
Moartea lui Fidel Castro, în 2016, un om sinonim cu amenințarea războiului nuclear și cu Criza rachetelor cubaneze, ne reamintea cât de mult s-a schimbat lumea de la sfârșitul Războiului Rece. Atunci lumea credea că suntem mai în siguranță decât poate în orice alt moment din istoria noastră.
Un studiu ONU, din anul morții lui Castro, raporta că ratele omuciderilor în America de Nord, Europa și Asia scăzuseră. Războaiele, la acel moment, deveneau mai puțin mortale în comparație cu conflictele din secolul XX.
Chiar și atrocitățile contemporane din Orientul Mijlociu nu se comparau cu genocidul industrial al lui Stalin, Mao sau Hitler. Cercetările efectuate de Early Warning Project, de exemplu, au arătat un declin clar al crimelor în masă în războaie și conflicte începând cu 1992.
În ciuda conflictelor îngrozitoare în curs de desfășurare, ca planetă, puteam spune în 2016 că trăiam în cea mai pașnică perioadă din istoria omenirii. La suprafață, acest lucru era valabil și pentru amenințările nucleare. Buncărele nucleare au fost transformate în cluburi de noapte, apărarea civilă a devenit o curiozitate istorică interesantă.
În același timp, cele cinci țări din „clubul nuclear” au aderat cu succes la tratate internaționale majore care interzic fabricarea și testarea armelor nucleare timp de peste două decenii.
Dar, iată că secolul XXI a adus, din nou, pe firmament discuțiile și temerile unui posibil război nuclear. Odată cu acțiunile lui Vladimir Putin în Ucraina, amenințările acestuia au ridicat la cote înalte aceste temeri.
În noul context, analiștii spun că o decizie a lui Putin de a folosi arme nucleare tactice nu mai pare, probabil, complet improbabilă. De fapt, el a ordonat trecerea forțelor nucleare ale Rusiei la o stare de alertă mai ridicată.
Nu a fost clar ce a însemnat acest ordin în termeni practici. În general, se consideră că rachetele nucleare terestre și submarine ale Rusiei și ale Statelor Unite sunt menținute în permanență la un nivel de pregătire ridicat.
Vezi și: Rusia, documentar ultra-secret. S-a aflat acum totul despre cea mai mare bombă atomică din istorie
Având toate aceste date, este normal, dacă ne gândim, să ne întrebăm care este unicul loc sigur din lume, în cazul izbucnirii unui război nuclear? Am încercat să aflăm asta, și iată care ar fi opțiunile:
O modelare computerizată arată că, unul dintre cele mai sigure locuri de trai ar fi Antarctica. Acest continent sub zero grade se află la kilometri distanță de orice loc. Antartica a fost și locul în care a fost încheiat primul acord mondial privind armele nucleare în 1959.
Tratatul Antarcticii a interzis detonarea tuturor armelor nucleare și a consacrat acest peisaj înghețat ca spațiu pentru cercetare pașnică. Nu ar fi prima dată când regiunile polare au fost folosite ca ascunzători nucleare.
În probabil cea mai tare misiune din timpul Războiului Rece, cu numele de cod „Proiectul Iceworm”, o bază nucleară uriașă a fost îngropată în secret în adâncul Cercului Arctic.
Este cunoscut sub numele de „orașul de sub gheață”, acest vast buncăr, care este acum plin de deșeuri toxice abandonate și de lichid de răcire radioactiv. Orașul va fi în curând dezgropat din bârlogul său înghețat, pe măsură ce calotele glaciare continuă să se topească. Deci, dacă Antarctica nu ar fi o opțiune.
O altă opțiune ar fi Insula Paștelui din Pacificul de Sud, la peste 2.000 de mile de America de Sud.Am putea verifica statuile masive și misterioase, cunoscute sub numele de Mo’ai. Acești monoliți au fost sculptați de polinezienii antici care au tăiat toți copacii de pe insulă pentru a muta aceste figuri uriașe de piatră. Din păcate, această defrișare a transformat insula izolată într-o ruină ecologică.
Aceste lanțuri de insule îndepărtate și însorite au plaje tropicale și sunt înconjurate de 750.000 de kilometri pătrați de ocean. Au găzduit o mare parte din testele istorice cu arme nucleare. Deci, este oarecum emoționant faptul că locurile care au fost anterior presărate cu precipitații radioactive ar putea fi cele mai sigure locuri de pe pământ.
Vezi și: Adevărul despre bomba atomică a lui Ceaușescu. Ungurii erau înfricoșați
Islanda este o țară insulară mică, situată în Oceanul Atlantic de Nord. Are o populație de puțin peste 300.000 de persoane și o suprafață de 103.000 de kilometri pătrați. Islanda este una dintre cele mai sigure țări în cazul unui război nuclear, datorită izolării sale, lipsei de militari și energiei geotermale.
Experții au prezis că un război nuclear ar lăsa un sfert de miliard de oameni fără hrană. De asemenea, un conflict regional de amploare ar ridica acest număr la cinci miliarde.
Dar, în ambele scenarii, modelarea prevede că Australia ar fi unul dintre puținele locuri care ar putea supraviețui. Cercetarea, publicată în Nature Food, analizează modul în care o „iarnă nucleară” cauzată de războaie nucleare regionale ar afecta securitatea alimentară.
Cercetătorii au analizat cum s-ar descurca diferite tipuri de agricultură și de pescuit în cele șase ierni nucleare diferite. S-a luat în calcul și o cantitate de funingine injectată în atmosferă cuprinsă între cinci milioane și 150 de milioane de tone. Ei au comparat totalul caloriilor produse în fiecare dintre aceste scenarii cu totalul caloriilor necesare populației mondiale.
În afară de decesele inițiale cauzate de exploziile bombelor, estimate între 27 și 164 de milioane în urma altor cercetări, au constatat că, în doi ani, între 255 de milioane și 2,5 miliarde de oameni ar putea muri de foame în urma unui război nuclear între India și Pakistan.
Un război între SUA și Rusia ar putea ucide inițial 360 de milioane de oameni și ar putea înfometa alte cinci miliarde de oameni în doi ani. Aceleași cercetări arată că Australia și Noua Zeelandă ar fi ambele excepții. Conform modelării, ambele țări ar putea continua să își hrănească populația.
Specialiștii spun că a fost definit geologic Antropocenul nostru atomic prin testele noastre cu arme nucleare. Cu toate astea, viitorul umanității și al structurii planetei este acum testat și modelat de poluare și de schimbările climatice.
Poate că acum este momentul să reconsiderăm legăturile pe care le-am desemnat pentru armele nucleare, de la Hiroshima și Nagasaki încoace. Trebuie să ne gândim dincolo de psihologia apocalipsei atomice, dacă vrem ca umanitatea să supraviețuiască.