Un colorant făcut din gândaci este folosit în parizer, suc și alte alimente. Ce denumire are pe etichetă

Atenție! Etichetele nu specifică ce conțin, de fapt, unele produse. Niciunde nu e vorba de un produs care să conțină resturi de insecte. Cu toate astea, un colorant făcut din gândaci se află în sucuri, cosmetice și alimente.

Alimente care conțin un colorant făcut din gândaci

Pe niciuna din ectichetele vreunui produs vizat nu scrie că ar fi vorba de vreun colorant care să fie fabricat din resturi de gândaci. Cu toate astea, numeroase alimente sau sucuri au în compoziție acest lucru. Denumirile sub care apare acesta sunt: carmin, coșenilă, carmine, acid carminic, E120 şi roşu natural 4. Produsul apare în componența alimentor precum: salam, parizer, cârnaţi, pateu, iaurt, îngheţată, suc şi multe altele.

Cu toate că majoritatea coloranților care sunt folosiți în industria alimentară sunt sintetici, sun și producători care au trecut deja la faza „eco” și care se folosesc de substanțe extrase din gândaci pentru a da culoare produselor alimentare. Cu toate că reorientarea de la sistetic la natural este lăudabilă, trebuie știut că majoritatea firmelor care folosesc astfel de coloranți în produse caută, desigur, o variantă cât mai ieftină. Peste 50% din preparatele din carne care există în comerț la nivel mondial au la bază carminul, produs roșu strălucitor din gândaci care sunt uscați și zdrobiți.

Cauza oficială a morții lui Silviu Prigoană. Ce au descoperit medicii legiști la autopsie

Cum a apărut Honorius Prigoană la IML Brașov. A șocat pe toată lumea. Cum s-a îmbrăcat

Anamaria Prodan, de nerecunoscut. Brunetă și machiată strident, la nunta cu fostul soț FOTO

IMAGINILE MOMENTULUI! Arbitra de 24 de ani a fost prinsă cu observatorul de 3 ori mai în vârstă ca ea și video-ul compromițător a fost făcut public!

Colorant făcut din gândaci

Este de evitat în alimentația copiilor

Carminul se mai găsește și în alte sute de mărci de produse cosmetice, mai ales în rujuri, fiind preferat pentru că poate fi prezentat publicului în strategia de marketing ca fiind ecologic. Din păcate, pe etichete și în campanii publicitare nu este prezentat acest lucru, astfel că toți producătorii preferă denumirea comercială ca: E120, coşenilă, acid carminic, carmin, carmine şi roşu natural 4.

Medicul pediatru Iulian Iordache crede că produsul trebuie evitat în alimentaţia copiilor, pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. „De asemenea, poate produce astm, alergii, rinite şi alte afecţiuni asemănătoare, ba chiar există în literatura de specialitate şi cazuri în care carminul a fost răspunzător de producerea şocului anafilactic”, spune medicul.