Ultimele ambiții ale lui Nicolae Ceaușescu au rămas la stadiul de plan. Acesta pregătea lucruri aparte pentru anii ’90 pentru toți românii. Ce schimbări radicale voia să facă liderul comunist și ce au „ratat” românii? Revoluția i-a stricat tot lui Ceașescu. „Când am fost în Kuweit, conducătorul Kuweitului i-a confirmat lui Ceauşescu: «Poate facem împreună o bancă». «Da, ar trebui să facem o bancă, dar să fie o bancă mai altfel, să mai fie şi pentru alţii, nu doar între România-Kuweit. Una cu o dobândă foarte redusă, să fie numai pentru ţări în curs de dezvoltare şi să fie numai pentru dezvoltare, nu pentru consum»
Nicolae Ceaușescu, mereu pregătit cu noi idei pentru România lui, voia ca în anii ’90 să facă schimbări mari. Se pare că planurile de dezvoltare ale țării prevedeau creșteri în toate domeniile de activitate. Obiectivele pentru 1991-1995 au fost trasate meticulos într-un document adoptat la Congresul al XIV-lea. Liderul comunist dorea să crească nivelul de trai, astfel că în 1989 era adoptat „Programul Directivă al Congresului al XIV-lea al PCR cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991-1995 şi orientările de perspectivă pînă în anii 2000-2010”, unul din capitole rezumând indicatorii sociali prognozaţi pentru următorul cincinal.
Pornind de la estimarea că populația totală a României va crește peste 24 de milioane de locuitori până în 1995, regimul stabilea că trebuie create noi locuri de muncă.
„Vor fi create noi locuri de muncă, urmînd ca populaţia activă să ajungă la circa 12 milioane persoane. Se prevede ca numărul personalului muncitor să reprezinte, la sfîrşitul cincinalului, 8.180 – 8.240 mii persoane, adică circa 68 la sută din populaţia activă. Se va acţiona pentru realizarea unor proporţii optime între principalele categorii de personal, prin sporirea îndeosebi a numărului celor care lucrează nemijlocit în producţie“
Nicolae Ceaușescu
În momentul în care se stabilea creșterea nivelului de trai se făcea balanța cu venitul românilor. Erau stabilite astfel și procente de creștere a salariilor. Cele mai mari retribuții erau plafonate la un nivel de patru ori și jumătate.
„Retribuţia medie reală va spori în 1995, comparativ cu anul 1990, cu 5-8 la sută, iar veniturile totale ale ţărănimii cooperatiste cu 5-8 la sută. Se va urmări ca raportul dintre retribuţiile mici şi mari să fie de circa 1 la 4,5.“
Nicolae Ceaușescu