Ultimele clipe ale Mariei Lătăreţu în viaţă. Ce a făcut cu doar câteva înainte să se prăbuşească pe scenă, la Botoşani: „I-am luat geamantanul şi am condus-o în culise”

Folclorul românesc a avut de-a lungul timpului mari voci care au rămas până în ziua de azi în conștiința românilor. Printre aceste mari voci se regăsește și cea a regretatei Maria Lătărețu, una din artistele cu o voce inegabalibă. Cât despre ultimele clipe ale Mariei Lătăreţu în viaţă, citește mai departe și află cum au fost.

Maria Lătărețu, o voce inegabalibă, denumită „Privighetoarea Gorjului”

În urmă cu 112 ani, într-o zi de 7 noiembrie avea să vină pe lume într-un sat din Gorj micuța Maria Lătărețu, cea care avea să fie denumită „Privighetoarea Gorjului”, sau aja cum o denumea un alt mar artist, Johnny Răducanu, „Ella Fitzgerald a României”.

Avea să-și arate talentul încă din primii ani ai copilărisale, în satul natal Bălcești, din județul Gorj, cântând la nunți, horele satului sau la petrecerile boierești ale vremii. La doar 17 ani, Maria Lătărțu avea să se căsătorească cu un viorist pe nume Mihai, cunoscut în zonă sub numele de Tică, cei doi cântând împreună în mai tot județul Gorj.

Planul macabru al atacatorului de la Târgul de Crăciun. Ce mesaj a postat înainte de atac

Detalii șocante! Cine este autorul atacului de la târgul de Crăciun din Germania. Zeci de răniți și două persoane au decedat

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

La cinci ani de la căsătoria cu Tică, ajunge pentru prima dată în Capitală, fiind principala atracție dintr-un local al vremii, „La fântâneasă”. După scurtul periblu în București se întoarce în județul natal, ca mai apoi, patru ani mai târziu, să fie descoperită de patru mari descoperitori de talente autentice, Constantin Brăiloiu, Harry Brauner, Tiberiu Alexandru și Mihai Pop, și o invită la Radiodifuziune pentru a înregistra primele sale piese.

Vezi și: Câte clase a absolvit Maria Ciobanu, de fapt. Adevărul despre studiile celebrei cântărețe de muzică populară 

„Privighetoarea Gorjului” ajunge la celebra casă de discuri „Columbia”

Având în vedere că la acel moment singura tehnologie era cilindrul de fonograf, primele sale înregistrări așa aveau să fie făcute, pe 19 iulie 1937, iar românii aveau să o audă pentru prima dată la radio pe 29 august 1937. În septembrie același an ajunge la celebra casă de de discuri „Columbia”, unde de asemenea va avea noi înregistrări.

După mai multe concerte și apariții la radio, în 1949, în plină schimbare a societății românești, ca urmare a venirii comuniștilor la putere, Maria Lătărețu devine prim-solista Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Institutului Național de Folclor, unde va activa timp de 17 ani, până la pensionarea sa în 1966.

Maria Lătărețtu și ultimele clipe sale în viaţă

Deși ieșită la pensie, Maria Lătărețu avea să-și continue cariera muzicală pentru următorii 6 ani, pe toate scenele din țară și din străinătate, având multe concerte în statele comuniste de la acea vreme, inclusiv în URSS.

Dar, vine ziua de marți, 26 septembrie 1972. Este ziua în care marea solistă a folclorului românesc avea concert la Botoșani, iar lumea se îmbulzea să o vadă pe Maria Lătărețu cântând. În turneu, avea să cânte alături de Ionel Schipoancă și Ion Luican, iar alături de ei se mai afla o altă voce feminină a folclorului românesc, Laura Lavric.

Drumul până la Botoșani era făcut într-un vagon-cușetă, iar drumul până în gara din Botoșani avea să fie unul plin de voie bună și distracție, cu toate că încă de plecare, de cu o zi înainte, Maria Lătărețu nu se simțea bine, conform celor povestite de Ionel Schipoancă:

„Doamna Maria nu refuza niciodată un contract semnat. Așa constiintă, atâta seriozitate nu am mai văzut. Cânta și pe bani mulți, și pe bani puțini, nu conta Ia ea. Nu exista să refuze pe cineva.

Zicea: ‘Maică, dacă am timp, vin și-ți cânt, da-ți-ar Dumnezeu sănătate’. Și cânta Ia fel și pentru bogat și pentru sărac, cânta într-un fel… ziceai că-și dă duhul cântând. Și până Ia urmă așa a și fost. Luni seară Ia plecarea din București nu se simțea bine. Tocmai se întorsese de Ia o nuntă din Oltenia, era obosită și hipertensiunea făcea să îi vâjâie capul de durere.

Dar asta nu putea să o împiedice să plece într-un turneu obositor și să cânte. Într-un alt moment al vieții ei, cu același devotament sinucigaș a cântat Ia o nuntă, într-un sat știind că trebuie să îi vină sorocul să nască… Și a născut acolo, Ia nuntă. Copilul a trăit numai trei zile.”, și-aduce aminte Ionel Schipoancă.

Vezi și: Laura Lavric, mărturisiri uluitoare despre fosta căsnicie: „Mi-au zis că îmi dau un apartament”

Ce a făcut Maria Lătărețu cu doar câteva înainte să se prăbuşească pe scenă

Concertul din acea seară de marți avea loc la Filarmonica de Stat din oraș, iar cu câteva ore înainte fusese la repetiții, alături de Laura Lavric, dar înainte de această ultimă repetiție marea solistă avea deja un prim concert într-o comună din județ, în comuna Corni, despre are același Ionel Schipoancă spunea că „La spectacolul acela nu a lăsat să se vadă că se simțea rău. Cântecul ei a curs erfect, ca un fir de apă. Imi amintesc că au venit niște copii Ia Maria Lătăretu: ‘Coană Mario, ne dai și nouă niște autografe?’. Și ea a râs și le-a zis: ‘V-as da, maică, dar nu mai am bătute Ia masină’„.

Dar, vine ziua fatidică de 27 septembrie 1972, zi în care avea concert la Căminul Cultural dintr-o comună în apropiere de Botoșani, Românești. Starea sa era deja una gravă, dar nimeni nu și-a dat seama și nimei nu anticipa finalul dramatic al acelei seri, așa cum recunoaște și unul din membrii formației cu care avea să cânte, Dumitru Amarghioalei:

„Ea ne-a chemat înainte de spectacol. A venit pe scenă Ia noi, că noi ne aranjam pupitrul, scaunele și, spre surprinderea noastră, ne-a rugat să dăm toate tonalitățileu un ton mai jos.

Dacă, de exemplu, ea cânta în Fa major, să dăm în Mi major. Că n-o ajuta ocea. Nici atunci nu ne-am gândit că e ceva grav și cum se va termina, tragic, acel spectacol”.

După ora 17:00, începe spectacolul și intră primii soliști, printre care și Laura Lavric, iar marea doamnă a folclorului, Maria Lătărețu avea să fie ultima din acea seară, având și o nouă premieră, fiind vorba de altfel de ultimul său cântec cântat pe scenă, „Vă las cântecele mele”.

Este momentul în care, povestește Maria Ciornea în cartea „Maria Lătărețu, privighetoarea nepereche”, azi secretară la primăria din Românești, „Maria Lătărețu încheia spectacolul cu ultima dumisale creație, ‘Vă las cântecele mele’. Când totul părea că decurge normal, dintr-odată dânsa a avut un ușor tremurat, după care s-a prăbușit instantaneu pe scenă„.

Este ultima dată când românii au văzut-o cântând, iar cei din jurul ei aveau să trăiască o adevărată dramă, conform legendei create în jurul morții sale, Maria Lătărețu dându-și ultima suflare pe scena Căminului Cultural din comuna Românești, pe data de 27 septembrie 1972.

De atunci s-au scris cărți despre viața și dispariția ei fulgerătoare, multe fiind dezavuate de familia artistei, altele bazate doar pe zvonuri și mărturii ce nu au putut fi demonstrate ca fiind reale.

Deși s-a stins din viață la 61 de ani, Maria Lătărețu, alături de cealaltă mare voce a României, Maria Tănase, a lăsat în urma sa o adevărată comoară a muzicii populare românești, comoară ce dăinuie și astăzi, prin înregistrări, dar și în conștiința celor care-și mai aduc aminte de „Privighetoarea Gorjului”.