Tun imobiliar dat la Romexpo, cu terenurile statului cedate gratuit. PSD și PNL au votat proiectul

Pentru mulți români este locul unde, în anii de tristă amintire, se mai țineau celebrele conferințe CC al PCR. După 1989, aici s-au desfășurat diferite evenimente, culturale, târguri de carte, imobilaire, etc. Pentru majoritatea bucureștenilor locul este cunoscut ca Romexpo, cel mai mare pavilion expozițional construit de comuniști. De astăzi, conform unui proiect de lege, ceea ce știam despre acest loc, se va schimba radical în următorii ani.

Romexpo, un simbol al comunismului

Suntem în anul 1959, perioadă în care creșteriea economică a României era una accelerată. În același timp, statul socialist își extindea relațiile comerciale internaționale cu statele memmbre ale pactului de la varșovia, și nu numai. În acest context 1959 este anul în care se decide construirea unui centru expozițional, folosind soluții arhitecturale avangardiste pentru acea perioadă.

Un an mai târziu, după un efort considerabil, cu cinci ani înaintea accederii lui Nicolae Ceaușescu în fruntea PCR, se realizează primele planurile, planurile Pavilionului Central – Cupola, actualul Pavilion A. Peste doi ani, în prezența oficialilor partidului, în 1962, are loc inaugurarea Pavilionului Central – Cupola. La finalizarea structura avea o suprafață expozițională de 15.000 mp.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Arhitectura pavilionului este una dintre cele mai remarcabile din Europa, devenind emblematică pentru Bucureștiul modern. După preluarea conducerii statului de către Ceaușescu, acesta decide ca în 1970, la 8 ani de la inaugurare, să aibă loc la Romexpo prima ediție a Târgului Internațional TIB București.

La prima ediție au participat peste 1.000 de expozanți din 30 de țări. Dintre țările reprezentate, 18 au fost cu participare oficială. Expoziția s-a desfășurat pe o suprafață totală de 70.000 de metri pătrați.

De-atunci s-au mai ținut și alte astfel de târguri. După 1898, la Romexpo au avut loc importante evenimente sportive, culturale, precum și târguri devenite celebre la nivel internațional, precum Târgul de carte „Gaudeamus”, și multe altele.

Lupta pentru un teren de câteva miliarde de euro

Puțini sunt cei care știu care este adevărata valoare imobiliară a acestui imens complex, cunoscut sub numele de Romexpo. Principalul beneficiar al aestui imens spațiu este Camera de Comerț și Industrie a României, în calitate de concesionar pe o perioadă de 49 de ani, iar statul fiind proprietarul direct prin intermediul Regiei Autonome a Patrimoniului de Stat.

Per total, suprața de desfășurare a Romexpo este de peste 40 de hectare, iar la prețul pieței, dacă ar fi să calculăm, statul român ar avea de câștigat câteva sute de milioane de euro.  În ultimii ani au existat mai multe tentative de a convinge statul român să vândă tot acest teren către diferiți investitori imobiliari.

Klaus Iohannis retrimite proiectul spre analiză în Parlament

Până anul trecut, nu s-a reușit acest lucru. Anul 2020 a însemnat începutul scandalului în ceea ce privește compelxul Romexpo cu toată suprața sa de teren. Anul trecut, printr-un proiect de lege cele46 de hectare ar fi trebuit să treacă în portofoliul Camerei de Comerț și Industrie cu titlul gratuit, numai că mai multe organisme, inclsuiv fonduri de investiții s-au opus acestui demers.

Proiectul de lege de anul trecut era propus de alianța PSD-PNL-PMP, dar a fost atacat la CCR de către membrii USR, ulterior  fiind respinsă legea și de președintele Klaus Iohannis retrimitea spre analiză în Parlament proiectul.

Iohannis justifica retrimiterea spre analiză a legii, spunând că ”nu sunt suficiente pentru asigurarea punerii în aplicare a proiectului de dezvoltare” și că ”valoarea economică foarte mare a terenurilor vizate de lege impune din partea Parlamentului o analiză cu atât mai riguroasă, astfel încât activitatea de administrare a proprietății private a statului să fie una diligentă, judicioasă, conformă interesului public general, să respecte normele legale în vigoare și să nu fie ea însăși generatoare de prejudicii”.

CCIR și un grup imobiliar au interese de 2 miliarde de euro aici

Scandalul a scos la iveală care era de fapt miza acestei treceri a întregului complex Romexpo în patrimoniul CCI, și anume un proiect imobiliar în valoare de peste 2 miliarde de euro, inițiat de CCI și Grupul imobiliar Iulius, deținut de omul de afaceri ieșean, Iulian Dascălu.

Proiectul celor două entități constă într-un gigantic complex imobiliar, cu clădiri de până la 42 de etaje, în care vor exista apartamente, birouri, hoteluri, spații comerciale și chiar câteva muzee și un parc acvatic. Camera de Comerț și Industrie emitea un comunicat prin care se făceau aceste precizări, inclusiv valoarea toatală a proiectului gigant de la Romexpo, și anume 2,8 miliarde de euro.

Afacerea Romexpo votată în Senat. Se așteaptă votul în Camera Deputaților

Proiectul a stagnat până astăzi, când, conform celor de la G4Media, a fost votat în Senat și așteaptă votul final în Camera Deputaților. Contextul ar putea părea o coincidență, dar, conform surselor nu este.

Având în vedere negocierile dure dintre PSD și PNL pentru formarea unui cabinet guvernamental, se pare că proiectul inițiat anul trecut, de aceeași posibili parteneri la guvernare, a devenit un proiect urgent de discuții și vot în Senatul României.

Cu alte cuvinte PSD și PNL au forțat votarea acestui proiect de trecere a celor 46 de hectare, cu titlul gratuit, către Camera de Comerț și Industrie a României, ca monedă de schimb pentru viitorul cabinet PSD-PNL, spun aceleași surse.

Camera de Comerț și Industrie reacționează la acuzele USR

Chiar astăzi, ziua în care s-a votat în Senatul României proiectul PNL-PSD de a trece terenul Romexpo în patrimoniul CCIR cu titlul gratuit, instituția în cauză emite un comunicat oficial, în care acuză USR de dezinformare, după cum urmează:

„Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) își exprima profunda îngrijorare față de viteza cu care analfabetismul funcțional pare să se instituționalizeze, chiar în medii în care acest lucru se credea a fi, până mai ieri, aproape imposibil.

Potrivit celei mai recente postări de pe o rețea de socializare, USR – formațiunea politică recent exclusă de la guvernare – dezinformează din nou opinia publică afirmând că “terenul de la Romexpo nu poate fi cedat gratuit de stat și că este nevoie să ne (sic!) valorificăm activele statului în mod transparent și printr-o licitație deschisă adresată pieței și cu respectarea competiției”.

Mai spune, un lider al USR, că: “proiectul Romexpo este ținut la sertar și că (USR – n.n.) îl urmărește de un an de zile”. Știm că proiectul de lege este urmărit de USR pentru că, așa cum ne-am mai întrebat, se pare că reprezentanții acestuia susțin interesele altcuiva decât cele ale României și ale antreprenorilor români, atât timp cât se poziționează de aceeași parte cu interesele unei anumite companii private străine care a sesizat Comisia Europeană (CE), solicitând acesteia măsuri pentru stoparea legii.

Faptul că legea este ținută la sertar exclusiv de către USR se poate observa cu ușurință printr-o simplă accesare a paginii de internet a proiectului, nefiind necesar a fi demonstrat. Chiar dacă a reclamat proiectul de lege la Curtea Constituțională și aceasta a stabilit definitiv și general obligatoriu că terenul poate fi transmis cu titlu gratuit, pentru USR acest lucru nu este de ajuns.”, spune CCIR în comunicatul emis astăzi.

Ce înseamnă proiectul Romexpo pentru CCIR ?

„Ca o coincidență, de mai mult de un an de zile, pe noul Romexpo.ro, alături de proiectul în sine, propus și asumat de către CCIR, sunt postate concluziile unui studiu al unei companii de audit din Big4, potrivit căruia acesta înseamnă, în primul rând, crearea a peste 2.000 de noi locuri de muncă pe durata dezvoltării proiectului la care se vor adăuga alte peste 30 de mii de noi locuri de muncă în faza finală a acestuia.

Totodată, se vor plăti mai mult de 994 milioane de lei la bugetele locale și național, dintre care peste 580 milioane de lei în primii trei ani și peste 414 milioane de lei în ultimii doi ani ai construcției. În perioada de funcționare, într-un singur an, noul Romexpo va contribui cu mai mult de 1,7 miliarde de lei la bugetul de stat.

Dar acestea sunt cifre care nu contează pentru USR, interesată numai să vândă terenul la metru pătrat, cu beneficii pentru “competiție.”, se mai specifică în același comunicat CCIR.