Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt prăznuiți în fiecare an pe 29 iunie. Această zi mai este cunoscută și sub numele de SânPetru de Vară. De asemenea, ca orice sărbătoare creștină, aduce cu ea o serie de obiceiuri și tradiții.
Apostolii Petru și Pavel
Ziua în care pică Sfinții Petru și Pavel este aceea în care se marchează mijlocul verii și timpul secerișului. Cei doi sfinți sunt pomeniți împreună pentru că au murit în aceeași zi, în anul 67. Conform datinilor românești, sfinții Petru și Pavel stau în Lună, primul la dreapta și al doilea la stânga. Petru are cheile de la poarta Raiului, astfel că este și mâna dreaptă a lui Dumnezeu.
Vorbele rămase în urma lor spun că Sfântul Petru stăpânește ploaia și căldura și are puterea de a arunca grindina peste pământ. Acesta fierbe trei zile la rând pentru a o mărunți, pentru a nu afecta prea tare ogoarele. Când tunetele sunt extrem de puternice înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină. Azi trebuie să mergi la biserică, să sfințești mâncarea făcută în ziua precedentă și să o împarți oamenilor care sunt în nevoie.
Tradiții și obiceiuri pentru Sfinții Petru și Pavel
Sf. Petru și Pavel: Tradiți și obiceiuri
- Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.
- Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
- Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci. Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc .
- Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
- Potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
- În această zi, în mediul rural există obiceiul ca mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin). Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul.
- Prin tradiţie, femeile nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi la viaţa veşnică din familia respectivă. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere ; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.