Sfinții Constantin și Elena, cunoscuți drept și protectorii familiei, se sărbătoresc an de an pe data de 21 mai. Ziua dedicată prăznuirii lor este marcată întotdeauna cu cruce roșie în calendarul ortodox, ceea ce înseamnă că românii respectă o serie de tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena 2023. Iată care sunt cele mai importante!
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt prăznuiți anual pe data de 21 ani. Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena, cunoscuți drept ‘cei întocmai ca apostolii’ în tradiția creștină, au avut un rol important în timpul Imperiului Roman.
Despre Împăratul Constantin se spune că a fost cel care a emis Edictul de la Milano în anul 313, prin care se garanta libertatea religioasă pentru creștini și se recunoștea creștinismul ca o religie oficială în Imperiul Roman. În schimb, mama lui, Elena, a fost cea care a găsit Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, în Ierusalim, iar de-a lungul timpului a fost cunoscută pentru grija deosebită față de cei săraci și suferinzi.
De asemenea, se spune că mama lui Constantin a eliberat mulți sclavi și a ajutat creștinii care erau torturați și persecutați. Elena s-a convertit la creștinism și a efectuat o călătorie în Țara Sfântă, unde a căutat și a descoperit o serie de importante relicve creștine, cum ar fi Sfântul Lemn al Crucii, cu care a fost răstignit Isus Hristos, dar și rămășițele celor trei magi.
Sfântul Constantin s-a născut din împăratului Constantius Chlorus și al Flaviei Iulia Elena, pe 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi Nis, în Serbia). După ce tatăl său a murit în 304, Constantin a fost proclamat împărat.
Drept urmare, Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt considerați cei mai importanți sfinți ai creștinismului, având un impact major asupra istoriei religioase a lumii.
„Sfântul Constantin a venit pentru creștinii crunt prigoniți vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu.
Datorită împăratului Constantin și a mamei sale Elena, creștinismul a intrat într-o perioada de maximă înflorire, numită de cercetători «Epoca de aur», în care oameni sfinți și minți luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina și spiritul creștin autentic”, preciza BOR.
La noi în țară există o serie de obiceiuri şi superstiții în această zi, de la care românii nu se abat. Din bătrâni se spune că persoanele care vor munci la câmp pe 21 mai vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare.
Conform tradiției vechi, se spune că dacă o persoană muncea pământul în ziua de Sfinții Constantin și Elena urma să fie pedepsită de natură cu o invazie de păsări dăunătoare care îi vor distruge recolta. Drept urmare, se consideră că ziua de Sfinților Constantin și Elena este destinată odihnei și respectului pentru natură.
În anumite zone din România, în special în cele rurale, se crede că aceasta este ziua în care păsările își învață puii să zboare, ceea ce face din Sfinții Constantin și Elena o sărbătoare importantă pentru păsările de pădure. Această tradiție mai poartă numele de Constantin Graur sau Constantinul Puilor în calendarul popular.
Totodată, în ziua praznicului de 21 mai, gospodinele au obiceiul de a aprinde tămâie și de a stropi cu agheasmă casele și gospodăriile pentru a alunga duhurile rele și necurate. Această practică are rădăcini vechi și era considerată singura modalitate eficientă pentru a proteja familia de influențele negative ale lumii spirituale.
Este bine ca în ziua de Constantin și Elena, o persoană din familie să ducă la biserică un mic dar, constând în trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine. Se spune că acest obicei are rolul de a aduce binecuvântarea lui Dumnezeu asupra familiei și a gospodăriei, precum și de a asigura sănătatea și bunăstarea lor.
Citește și: Calendar ortodox mai 2023. Când sunt sărbători cu cruce roșie
„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, Voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri. Voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului. Voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori.
Pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă neputincioşilor. Ci mijlociţi la Dumnezeu şi la preacurata Lui Maică şi pururea Fecioara Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană. Și pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Sfinţi Împăraţi Constantin şi Elena, rugați-vă pentru noi!
Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei ce sunteţi mai cinstiţi decât toţi împăraţii, aleşii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră cu lacrimi vă rugăm. Daţi-ne mângâiere şi nouă celor ce suntem în necazuri. Voi sunteţi mijlocitori Sfintei Treimi şi puteţi să ne ajutaţi nouă. Amin!”
Citește și: Tradiții de Sfinții Constantin și Elena. Ce este interzis să faci astăzi