Tradiții și obiceiuri de 1 mai în România. De ce se mănâncă mici de Ziua Muncii

Tradiții și obiceiuri de 1 mai în România. De ce se mănâncă mici de Ziua Muncii
De ce mâncăm mici de 1 mai?

1 mai este Ziua Muncii, iar anul acesta a căzut într-o zi de duminică. Este liberă pentru toți românii și este inclusă în categoria zilelor libere legale. De-a lungul timpului, a rămas un fel de tradiție, ca de 1 mai să mergem la mare sau să facem grătar.

De ce mâncăm mici de 1 mai?

Semnificația zilei de 1 mai vine din Chicago, atunci când în anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca fiind Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. Atunci, ziua a fost comemorată prin manifestări muncitorești.

Timpul a trecut, iar ziua de 1 mai a devenit sărbătoarea muncii și în alte țări, iar autoritățile au decis ca aceasta să fie liberă. Anul acesta, ziua de 1 mai este și o importantă sărbătoare religioasă, Duminica Tomii.

În România, oamenii merg la mare și mănâncă mici cu ocazia Zilei Muncii. Micii sunt considerați o specialitate românească, însă sunt disputați către România, Grecia, Bulgaria, Turcia și Serbia. Cert este că povestea micului a început din zona Balcanilor, secolul XIX-lea.

Se spune că micii au fost inventați prima dată la hanul La Iordachi din București, fiind cunoscut pentru cârnații gustoși pregătiți acolo. Cârciumarul Iordache Ionescu ar fi „inventatorul” micilor.

Istoria spune că bucătarii au rămas fără mațe pentru cârnați, așa că Iordache a inventat cel mai popular fel de mâncare românesc. A amestecat câteva condimente în carnea tocată pregătită pentru cârnați, apoi a proporționat-o în forma de astăzi și a așezat-o pe grătar.

Invenția culinară a cârciumarului Iordache a avut succes imediat, iar localul a devenit faimos și a rămas în istorie.

Tradiții și obiceiuri de 1 mai

Ziua de 1 mai mai este cunoscută și sub numele de „Armindenul”. În dimineața acestei zilei, oamenii trebuie să se spele cu rouă pe față, lucru care simbolizează belșugul bogăția și sănătatea. Acest „ritual” trebuie făcut în primele trei zile de luna mai.

Armindenul este una dintre cele mai complexe sărbători și are multe semnificații. Este considerat protectorul vegetației, al viilor, al animalelor și livezilor, dar și al oamenilor. Gospodarii de la sate își vor împodobi porțile cu ramuri verzi pentru bunăstare.

De asemenea, ziua de 1 mai are diferite denumiri în funcție de zona țării precum: Ziua Pelinului, Ziua Bețivului, Băui, Păui sau Maiul. Fiecare au la bază diferite practici ritualice.

Arminden provine de la cuvântul de origine slavă ierminden. Acest lucru înseamnă ziua Sfântului Ieremia. În această zi nu se lucrează acasă sau la câmp. Se spune că dacă nu lucrezi câmpul în această zi, recolta va fi ferită de furtuni și grindină.

Urmăriți Playtech.ro și pe