Sfârșitul fiecărui an vine cu tradițiile și superstițiile românești care s-au păstrat din generație în generație. Iată care sunt cele mai importante tradiții care încep de astăzi și trebuie respectate până de Bobotează.
Începând de astăzi, 2 ianuarie și până pe 5 ianuarie începe perioada umblatului cu crucea. Preotul poartă cu el o găletușă cu apă sfințită, cu care umblă pe la casele oamenilor cu Iordanul.
După ce pleacă preotul, copiii vor înconjura gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru ca familia să fie ocrotită de necazuri în acest an. Superstiția mai spune și că această lumânare trebuie să fie păstrată în casă, pentru a fi reaprinsă în caz de pericole mari, de pildă dezastre naturale, tragedii soldate cu pierderi ale vieților omenești.
Pe 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei se spune că se deschid cerurile. În unele zone, copiii pleacă la colindat cu Chiraleisa, purtând clopoței și tălăngi, alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. O altă tradiție amintește de faptul că nu trebuie să arunci gunoiul de Bobotează, ca să nu îți arunci norocul, odată cu acesta.
Fetele tinere care vor să-ți viseze ursitul, trebuie să ia de la preot un fir de busuioc sfințit pe care să îl pună sub pernă. Acest lucru trebuie făcut în noaptea dinaintea Bobotezei. În vis, li se va arăta ursitul, potrivit tradițiilor vechi românești.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi. Cel el care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului.
Mai demult, în timpurile străvhechi, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării. Era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.