Până când se merge cu Sorcova, Plugușorul și Semănatul. Obiceiuri și tradiții pentru primele zile ale anului

Până când se merge cu Sorcova, Plugușorul și Semănatul. Obiceiuri și tradiții pentru primele zile ale anului

Venirea Anului nou este prilej pentru copii, tineri, și de ce nu, adulți, să țină obiceurile străvechi, și anume, mersul cu Sorcova, Plugușorul și Semănatul. În unele regiuni ale țării, acest obicei ține până la Bobotează.

Obiceiuri și tradiții în primele zile anului: Sorcova

Umblatul cu Sorcova reprezintă unul dintre cele mai vechi obiceiuri românești și cel mai mare motiv de bucurie pentru cei mici. Aceștia merg cu crenguța de copac înmugurită sau cu o sorcovă creată dintr-un băț, pe care s-au împletit flori din hârtie colorată. Pentru cei care nu știu, Sorcova este un nume care provine din limba bulgară ”surov”, care înseamnă ”verde”, ”fraged”, fiind o aluzie la ramura îmbobocită.

Sorcova este considerată a fi acea baghetă magică prin care cei care o mânuiesc oferă sănătate, tinerețe și vigoare celor pe care îi colindă. Cu toate acestea, există și superstiția conform căreia sorcovitul poate reprezenta și un prilej de blesteme.

În vremurile de demult, copiii colindau cu o mlădiță înmugurită de măr, care se punea în apă încă din noaptea Sfântului Andrei, înflorind până în ziua de Sfântul Vasile. Textul Sorcovei variază în funcție de regiune, dar are multe elemente fixe: Iată una dintre variante:

”Sorcova, vesela,

Să trăiți, să-mbatraniti,

Peste vară, primăvară,

Că un păr, că un măr,

Ca un fir de trandafir,

Tare ca piatra,

Iute că săgeata,

Tare ca fierul,

Iute ca oțelul.

La anul și la mulți ani!”

Obiceiuri și tradiții în primele zile anului: Plugușorul și Semănatul

Alături de sorcovă, aceste obiceiuri sunt transmise din generație în generație: așa se face că în Bucovina, spre exemplu, în Bucovina, ”mascații” umblă în ceată: ursul, capra, cerbii, urâții, frumoșii, dracii, doctori, ursarii, bungherii. Aceștia pleacă din casă în casă, încă de cu lăsarea serii și până la răsăritul soarelului.

În Moldova, încă din Ajun de Anul Nou, flăcăi și bărbați însurați pleacă cu ”Plugușorul” prin sat. Este un obicei străvechi, însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței. Cu timpul însă, plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu unul mai mic.

„Aho, aho, ho-ho/

Mâine anul se-noieste/

Plugusorul se porneste/

Si începe a brazda/

Pe la case a ura/

Iarna-i grea, omatu-i mare,/

Semne bune anul are/

Semne bune de belșug/

Pentru brazda de sub plug”, sunt primele versuri ale „Pluguşorului”.

Tradiția Semănatului spune că dacă cel care va veni la ușa gazdei e băiat, gazda va naște un fiu în acel an, iar dacă este o fată, gazda va da naștere unei fete. De remarcat este și faptul că, în Muntenia, dar și în părți din Oltenia, obiceiul se mai numește ”Cu grâul”, urătorii mergând din casă în casă cu un castron de grâu încolțit, spunând:

Să ningă,/

Să plouă,/

Să picure rouă,/

Și grâu să-ncolțească,/

Bogat să rodească!/

S-aducă nădejde/

Trecând de primejdie./

Copiii să crească,/

Mulți ani să-nftorească”. Gazda își răsplătește pe semănători cu dulciuri, colaci, băuturi, bani.

 

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI