Piesa României la Eurovision, considerată „periculoasă” și „iresponsabilă”. De la ce ar fi plecat scandalul legat de „Choke Me”

Participarea României la Eurovision a stârnit un val de controverse înainte chiar de începerea competiției. Melodia „Choke Me”, interpretată de Alexandra Căpitănescu, a devenit subiect de dezbatere după ce mai multe organizații și specialiști au criticat mesajul versurilor, considerând că acestea ar promova o practică periculoasă.

De ce a stârnit piesa reacții puternice

Controversa a fost relatată inclusiv de publicația britanică The Guardian, care a menționat că piesa a fost catalogată drept „periculoasă” și „iresponsabilă”. Criticile au apărut deoarece expresia „choke me” („strânge-mă de gât”) este repetată de aproximativ 30 de ori în cele trei minute ale melodiei.

ONG-uri care militează împotriva violenței au atras atenția că repetarea acestei expresii poate fi interpretată ca o glorificare a strangulării, o practică considerată extrem de riscantă din punct de vedere medical. Melodia conține versuri precum „It’s hard to breathe in” („Îmi este greu să respir”), „I want you to choke me” („Vreau să mă sugrumi”) sau „make my lungs explode” („fă-mi plămânii să explodeze”), ceea ce a alimentat criticile venite din partea unor experți și activiști.

Vezi și:

Cum s-a referit Zelenski la Nicuşor Dan după întâlnirea de la Cotroceni! Cei prezenţi au crezut că nu au auzit bine, momentul a atras atenţia tuturor

Elena Cârstea, de nerecunoscut! A fost fotografiată în România în scaun cu rotile. Foto

EȘEC total pentru Melania Trump! Dezastrul nu a mai putut fi ascuns de ochii publicului

Răzvan Lucescu, pas greșit în Grecia! PAOK a remizat cu AEL Larisa

Printre vocile care au reacționat public se numără Clare McGlynn, profesor de drept la Durham University și autoarea cărții „Exposed: The Rise of Extreme Porn and How We Fight Back”. Aceasta a declarat că mesajul repetat din piesă „arată o lipsă alarmantă de considerație pentru sănătatea și bunăstarea tinerelor”.

„Piesa – și alegerea ei de către România/Eurovision, precum și promovarea de către aceste organizații – reprezintă o normalizare iresponsabilă a unei practici periculoase”, a spus McGlynn. „Este o joacă periculoasă cu viața femeilor tinere. Dovezile medicale emergente arată că strangularea sexuală frecventă provoacă tinerelor leziuni cerebrale.”

Argumentele aduse de critici

Potrivit mai multor cercetări citate în dezbatere, strangularea în timpul momentelor intime poate avea efecte grave asupra sănătății. Studiile arată că această practică poate produce leziuni cerebrale, dezechilibre neurologice sau episoade de anxietate.

Un studiu realizat anul trecut indică faptul că peste jumătate dintre persoanele sub 35 de ani au experimentat strangularea, iar aproape o treime dintre respondenți credeau, în mod eronat, că există metode sigure pentru a o practica. Cercetările medicale au identificat inclusiv modificări cerebrale la femeile expuse frecvent la astfel de practici, precum și o legătură cu simptome de depresie și anxietate.

McGlynn a mai subliniat un alt aspect îngrijorător: presiunea socială care apare atunci când astfel de comportamente sunt normalizate.

„Aceasta arată nevoia disperată de educație mai bună și de conștientizare a riscurilor pentru femei. Ceea ce mă deranjează cel mai mult este că multe tinere nu vor să se implice în strangulare, dar normalizarea acestei practici le face să simtă că trebuie să o facă, în ciuda sentimentului lor interior că nu este corect și, pentru unele, a cunoașterii riscurilor. Promovarea în acest fel le face și mai greu să reziste. Și nerezistarea le pune propria sănătate și viață în pericol. De ce ne pasă atât de puțin de sănătatea și bunăstarea femeilor tinere?”

Cum se apără artista

În fața criticilor, Alexandra Căpitănescu a explicat că versurile nu trebuie interpretate literal. Artista susține că metafora din piesă descrie starea de sufocare emoțională provocată de îndoieli, nesiguranță și sentimente intense, nu o practică fizică reală.

De-a lungul anilor, European Broadcasting Union, instituția care organizează concursul, a intervenit în mai multe rânduri pentru a modifica sau elimina versuri considerate nepotrivite.

În trecut, unii participanți au fost nevoiți să elimine cuvinte indecente din melodii. De asemenea, anul trecut, o plângere depusă de BBC a determinat organizatorii să interzică titlul unei piese din Malta care conținea un joc de cuvinte controversat. În cazul piesei românești din acest an, nu a fost depusă o plângere oficială, iar videoclipul melodiei rămâne disponibil pe site-ul organizatorilor.

Scandalul legat de piesa României apare într-un context deja complicat pentru competiție. Ediția din acest an a Eurovision Song Contest se confruntă cu apeluri la boicot din cauza participării Israelului, criticat de unele organizații pentru situația din Gaza. În paralel, mai multe televiziuni europene au cerut verificarea sistemului de vot după controversele apărute la ediția anterioară.