România ultimului deceniu arată, din păcate, o rată progresivă a îmbătrânirii populației. Dacă înainte de 1989 erau aproximativ 22 de milioane de locuitori, statistica anului 2020 ne spune că în România mai locuiau aproximativ 19 milioane de români. Tot în 2020, rata fertilității în România era de 1,6, fiind una din cele mai mici din spațiul european, exceptând Bulgaria. O valoare sub 2,1 va determina scăderea populației autohtone, spun specialiștii.
Dezvoltarea unui stat, în afară de indicii economici, se reflectă și în rata demografică a acestuia, iar cu cât această rată scade, adică se înregistrează o populație îmbătrânită, cu atât statul respectiv intră într-un declin. România ultimilor ani, din păcate, la fel ca și în cazul Bulgariei, a înregistrat o îmbătrânire progresivă, numărul real al populației scăzând de la 22 de milioane de români, câți erau înainte de decembrie 1989, la 19,069,710 de români în 2021, conform unor date statistice în timp real.
România a atins vârful demografic în 1990, când populația a fost de 24,49 milioane de locuitori. De atunci, România a înregistrat un declin demografic care situează populația la aproximativ 19,24 milioane de persoane în urmă cu doi ani. Se preconizează că populația României va continua să scadă, ajungând la 11,88 milioane de persoane până la sfârșitul secolului.
Rata actuală de creștere a populației României este de -0,66%, ceea ce înseamnă că populația a scăzut cu aproximativ 126.866 de persoane din 2019 până în 2020. Aceasta este o combinație între migrația netă negativă și o rată de fertilitate sub rata de înlocuire a populației de 1,62 nașteri pe femeie.
Între 2007 și 2015, aproximativ 3,5 milioane de români au plecat în străinătate pentru a scăpa de sărăcia și corupția din România. Mulți dintre cei care părăsesc România au un nivel de educație ridicat și caută oportunități mai bune în altă parte. Acest lucru are un impact considerabil asupra economiei României, care se confruntă deja cu dificultăți.
România a fost afectată de ratele scăzute ale natalității, de emigrație, de îmbătrânirea populației și de o imigrație foarte redusă sau de întoarcerea migranților pentru a stopa acest declin. Iar previziunile nu arată bine. Potrivit Institutului Național de Statistică din România, până în 2050, populația țării ar putea scădea la 15 milioane de locuitori, cu 35% mai puțin decât în 1990. O proiecție a ONU este mai puțin sumbră, prevăzând o populație de 16,39 milioane de locuitori în 2050, o scădere de puțin peste 30%.
Populația actuală a României este de 19.069.710 locuitori, pe baza proiecțiilor din cele mai recente date ale Organizației Națiunilor Unite. ONU estima că populația de la 1 iulie 2021 va fi de 19.127.774 de locuitori. Cea mai mare rată a îmbătrânirii populației este regăsită la sud de Dunăre, în Bulgaria, statul vecin fiind cel mai afectat de diminuarea populației active și de o rată a natalității extrem de scăzute.
Datele statistice sunt la extreme, când vine vorba de județele din România. Pe de-o parte avem parte de cel mai tânăr județ din țară, vorbind aici de județul Iași. INS spune că în județul Iași vârsta medie a locuitorilor este puțin peste 39 de ani, ceea ce poziționează rata de întinerire a județului înttr-un trend pozitiv. În categoria județelor tinere, conform INS, mai regăsim încă trei județe, respectiv Suceava, Ilfov și Bistrița-Năsăud, vârsta media fiind și aici sub 40 de ani.
De cealaltă parte, aceleași date ne aduc în discuție județul cu cea mai mare rată de îmbătrânire din țară, fiind vorba de județul Teleorman. În cazul acestui județ vârsta medie este peste 47 de ani, ceea ce ne arată că aici sunt mai mulți factori care influențează demografic zona. Primul ar fi rata de depopulare a județului, când vine vorba de locuitorii tineri, pe de altă parte indică o rată scăzută a natalității în județ.
În aceeași situație, ca și Teleorman, INS spune că se regăsesc alte șapte județe, după cum urmează:
În timp ce guvernul, la fel ca și altele din regiune, trebuie să planifice un viitor cu mai puțini oameni, dar din ce în ce mai bătrâni, și să găsească modalități de a atrage migranții înapoi acasă, specialiștii spun că migrația a devenit „principalul proces de schimbare socială„.