Majoritatea dintre noi avem în casă un animal de companie, fie el câine sau o pisică. Dar, deși amândouă sunt simpatice, unul dintre ele este singurul animal pe care nimeni nu-l poate dresa, chiar dacă majoritatea românilor îl au în casă.
În timp ce un câine crede că stăpânul său este un zeu și că îi oferă tot ce are nevoie, o pisică crede că este un zeu și că are stăpânul său pentru tot ce are nevoie. „Adu mingea”, „dă-mi laba”, „fugi la mine”. Astfel de comenzi nu se potrivesc cu natura felină, deoarece, spre deosebire de câini, acestea nu sunt animale care urmează un lider.
Pisicile sunt prădători teritoriali în mod natural, și fiecare felină este diferită în ceea ce privește gradul în care acceptă tiparele comportamentale. Dar, conform specialiștilor, există câteva obiceiuri care pot fi învățate prin dresaj. Ele pot fi dresate să folosească litiera, să nu zgârie mobila, să răspundă la numele lor, să nu se urce pe anumite mobile.
În unele cazuri, pot fi învățate chiar să facă mici trucuri, cum ar fi să aducă o minge sau să vă dea laba, spun specialiștii. Dar, cu toatea astea, mulți se întreabă de ce este pisica singurul animal pe care nimeni nu-l poate dresa?
Înainte de orice, stăpânii acestor animale de companie ar trebui să înțeleagă un lucru, caninii și felinele sunt două specii foarte diferite. Creierele lor sunt diferite și s-au adaptat pentru a coexista cu oamenii în momente diferite.
Câinele a fost primul animal domesticit, în urmă cu aproximativ 16.000 de ani, în timp ce relația omului cu pisica datează de aproximativ 5.000 de ani.
Specialiștii mai spun că și comportamentul câinilor este mai gregar decât cel al felinelor, care sunt mai puțin sociabile, mai independente și nu se bucură de dresaj, deși sunt capabile să învețe. ”Nu răspund bine la pedepse sau la întărire negativă”, mai atrag atenția specialiști.
În aceeași măsură mai este nevoie de reamintit că, atât câinii, cât și pisicile sunt unice. Fiecare dintre cele două specii au propriile particularități, ceea ce le face mai mult sau mai puțin iubitoare, mai mult sau mai puțin independente.
Chiar dacă nu sunt gregare, pisicile își aleg casa, cine este mama lor, cine este șeful, pe cine nu trebuie să deranjeze și cu cine se pot juca.
Conform celor care se ocupă cu studiul acestor rase de animale, mâncarea este un mare motivator pentru un câine să facă ceva ce vrea stăpânul său, dar acest lucru nu este valabil și în cazul pisicilor.
„Majoritatea câinilor vor face eforturi mari pentru o bucățică de mâncare.
Cu toate acestea, prin natura lor, pisicile nu se bucură, de obicei, de cantități mari de hrană și, de cele mai multe ori, nu le place mâncarea pe care nu au mai încercat-o până acum”, spun medicii veterinari specializat în medicină comportamentală.
O altă problemă specifică felinelor, coform acelorași medici, este că pisicile tind să fie mai active seara și noaptea, așa că motivarea unei pisici să facă ceva la prima oră a dimineții poate fi dificilă.
În acest sens, o recomandare a specialișitlor este că, în cazul pisicilor, este o idee bună să renunțați la așteptări precum aceea de a le face să vă dea laba sau de a le cere să aducă obiecte.
Pisicile sunt animale foarte olfactive și, folosindu-vă de simțul lor olfactiv, le puteți determina să dezvolte anumite obiceiuri comportamentale. De exemplu, pisicile pe mobilă este o problemă clasică care tinde să creeze tensiune în casă. Felinelor le place să se situeze în locuri înalte, unde își satisfac firea de prădător și își controlează teritoriul, iar în acest sens specialiștii spun că:
„Dacă doriți să le împiedicați să facă acest lucru, puteți amplasa un raft pentru pisici în acel loc, astfel încât să se urce acolo în loc să se urce pe mobilă”, sugerează specialiștii.
Contrar credinței populare, pisicile nu folosesc mobila pentru a-și ascuți unghiile, ci își marchează teritoriul cu feromonii olfactivi pe care îi au în labele lor și își freacă, de asemenea, obrajii de obiecte pentru a obține același efect, mai spun medicii veterinari.
De asemenea, marca vizuală a zgârieturii este deja, în sine, un semnal teritorial printre feline, iar în această situație:
„Puneți un suport de zgâriat acolo, astfel încât să poată continua să își satisfacă acest instinct în locul pe care l-au ales sau folosiți feromoni pentru a evita marcarea teritorială.”, recomandă medicii.
Cea mai frecventă greșeală pe care o fac oamenii cu pisicile atunci când încearcă să potențeze anumite comportamente sau să le evite pe altele este alegerea unor stâlpi de zgâriat foarte sofisticați, dar nu îi plasează în locul potrivit din casă, care ar trebui să fie locul ales de felină pentru a-și putea controla teritoriul și pentru a-l marca vizual.
În ceea ce privește mustrarea, strigătul sau pedepsirea pisicilor cu stimuli neplăcuți, cum ar fi pulverizarea apei asupra lor, acest lucru nu face decât să provoace frică și stres la animal, care poate ajunge să atace proprietarul.