Se schimbă harta Rusiei. Va fi un vot al locuitorilor, ce poate să apară

După marea revoluție bolșevică și venirea comuniștilor lui Lenin la putere, avea să apară o nouă forță pe harta lumii, URSS, iar declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial a fost ocazia prin care a doua mare putere a lumii să-și arate adăvarata față. Hitler, care a făcut greșeala de a duce războiul pe mai multe fronturi, avea să ajungă la porțile sobieticilor, iar pierderile de vieți omenești aveau să fie imense, mai ales într-un oraș, ultimul bastion de apărare, iar locul era orașul Stalingrad. Orașul istoric, cunoscut sub numele de Tsaritsyn până în 1925 și ulterior, din 1961, ca Volgograd, ar putea reveni la acest nume, demersul fiind făcut de veteranii de aici. Dacă se schimbă harta Rusiei, sau nu, rămâne de stabilit după votul locuitorilor de aici.

Locuitorii din Volgograd se opun redenumirii orașului în Stalingrad

Suntem în 2023, iar astăzi oficialitățile de la Kremlin se gândesc serios în a redenumi Volgograd-ul în Stalingrad, deși două treimi dintre locuitorii din orașul rus Volgograd se opun redenumirii permanente a orașului lor în Stalingrad, potrivit unui sondaj de opinie publicat înaintea celei de-a 80-a aniversări a unei bătălii cheie din cel de-al Doilea Război Mondial.

Volgograd a purtat numele Stalingrad în onoarea dictatorului sovietic Iosif Stalin începând cu 1925, locul unde armata sovietică a învins soldații naziști la 2 februarie 1943. Numele său a fost schimbat în Volgograd în 1961, ca parte a procesului de destalinizare.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

FOTO Primele declarații ale lui Jador, după nunta cu Oana Ciocan. Au apărut imaginile oficiale de la eveniment

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

În prezent, 26% din populația de aproape 1 milion de locuitori din Volgograd susțin ideea revenirii la Stalingrad, potrivit institutului de sondaje de stat VTsIOM. Respondenții care susțin schimbarea numelui au argumentat că Stalingrad are o valoare istorică și poartă amintirea a ceea ce rușii numesc Marele Război Patriotic. Trei sferturi dintre cei care au sprijinit revenirea la Stalingrad nu au putut oferi motive care să stea la baza gândirii lor.

Cei 67% dintre locuitorii care se opun schimbării numelui au spus că ar fi costisitoare, inutilă și prea concentrată pe trecut. Doar 7% dintre respondenții din Volgograd au exprimat o atitudine negativă față de Stalin însuși, potrivit VTsIOM. Președintele Vladimir Putin a sugerat că nu s-ar opune redenumirii Volgogradului în Stalingrad dacă locuitorii săi ar susține această mișcare.

Ororile războiului făcute de Hitler și Stalin

Cel de-al Doilea Război Mondial, dus de Hitler împotriva statelor europene avea să aibă ororile sale, dela Holocaust și până la victimele luptelor duse de armata nazistă și cea a aliaților. Dar Hitler, adeptul strategiilor blitzgrieg, a încercat să ocupe cât mai multe teritorii într-un timp, relativ scurt. Deși recunoscut ca u bun strateg, Adolf Hitler avea să facă totuși o greșeală, iar asta avea să-l coste întreaga sa campanie de a domina lumea, și anume lupta pe mai multe fronturi în același timp.

Cele mai costisitoare pierderi avea să le resimtă pe frotnul din Africa dar și pe frontul rusesc. Unul din motivele pentru care avea să sufere pierderi majore în campania sa de a ocupa URSS-ul este proasta pregătire a trupelor și a echipamentelor militare pe timp de iarnă, având în vedere că perioada în care acesta a decis să bată la poarta Moscovei avea să fie una din cele mai dure ierni înregistrate.

Despre ororile războiului dus de Hitler s-a tot vorbit, iar majoritatea dintre noi ne raportăm la datele istorice privind Holocaust-ul și moartea a aproximativ șase milioane de oameni, majoritatea evrei. Dar „istoria este făcută de cei victorioși” și puțini au fost cei care au vorbit de ororile făcute de Iosif Vissarionovici Stalin, comandatul suprem al Partidului Comunist și al URSS.

Odată cu venirea la putere a lui Stalin avea să înceapă „Marea Epurare”, iar din 1922 și până în 1937 aveau să moară extrem de mulți ruși, de la oameni simpli și până la politicieni de marcă, printre care și rivalul direct a noului lider, Lev Troțki. Dar cele mai multe orori sub conducerea lui Stalin aveau să vină după 1937, iar datele istorice, atât cât sunt, spun că Stalin a ucis în mod deliberat aproximativ 6 milioane de oameni, cifră care se ridică la 9 milioane dacă se iau în considerare decesele previzibile rezultate din politici. Unii istorici sunt de părere că cifrele oficiale de arhivă care au fost înregistrate de autoritățile sovietice nu sunt fiabile și sunt incomplete.

Vezi și: 30 aprilie 1945. 75 de ani de când s-a sinucis Adolf Hitler. Cum a ajuns locul sinuciderii spațiu de joacă pentru copii

„Bătălia de la Stalingrad”

Apogeul conflictului germano-sovietic avea să fie la Stalingrad, ultimul bastion de apărare al lui Stalin în fața armatei naziste, Hitler fiind determinat să ocupe întregul ținut sovietic. în afară de pierderile suferite de naziști pe perioada iernii, „Bătălia de la Stalingrad” avea să fie unul din acele momente de turnură a războiului, urmarea fiind invadarea Germaniei de armatele sovietice și cele ale aliaților.

Armata germană a invadat Uniunea Sovietică în iunie 1941, iar în vara anului următor a pătruns adânc în interiorul țării. Pentru Adolf Hitler, cucerirea orașului care purta numele dictatorului sovietic Iosif Stalin ar fi fost o victorie simbolică și, de asemenea, le-ar fi permis germanilor să traverseze Volga și să-și asigure accesul la rezervele de petrol rusești. Armata Roșie a primit ordin de la Stalin să nu se retragă, așa că doar femeile, copiii și soldații răniți au fost lăsați să traverseze râul larg spre o siguranță relativă.

În disperarea sa de a nu ceda orașul Stalingrad, Stalin avea să trimită în luptă tot ce se putea înrola cu forța, majoritatea soldaților fiind țărani analfabeți, aduși din stepele Siberie mulți dintre ei, și pentru că URSS-ul trecea printr-o criză de armament, soldaților li se dădeau câte o pușcă la doi oameni și o mână de gloanțe.

Cei care, fie de frică, fie din alte motive, încercau să dezerteze erau uciși pe loc chiar de către ofițeii bolșevici ai armatei lui Stalin. Stalingrad este locul unde se estimează că pierderile Axei în timpul bătăliei au fost de aproximativ 800.000 de oameni, inclusiv cei dispăruți sau capturați, iar forțele sovietice au suferit 1.100.000 de pierderi, iar aproximativ 40.000 de civili au murit.

Bătălia de la Stalingrad a fost unul dintre cele mai sângeroase conflicte din cel de-al Doilea Război Mondial, unde soldații sovietici și-au folosit propriile corpuri ca scuturi, acoperind femei și copii care fugeau cu feriboturile de un bombardament nazist care a ucis 40.000 de civili într-o singură zi.