Se schimbă harta României. Noutăţile care apar odată cu reforma teritorială

Undeva prin luna iunie, șeful Camerei de Comerț a României, Mihai Daraban, punea problema numărului de județe din România. În intervenția sa de atunci propunea o modificare a actualului sistem, într-unul mult mai mic și, conform domniei sale, profitabil. Se pare că s-a luat în considerare acest aspect la construcția unui posibil nou proiect de reorganizare administrativ-teritorială. Dar ceea ce poate nu știa Mihai Daraban, sau știa de fapt, este că în octombrie 2019 era depus un proiect de modificare a Codului administrativ.

Mihai Daraban și reorganizarea administrativ-teritorială

Conform legislației în vigoare și conform Constituției României, statul român este împărțit în 41 de județe, conduse de Consiliile Locale și Prefecturile celor 41 de județe.

Scandal! Smiley s-a filmat când își lovește soția. Gina Pistol e…

A BĂUT până nu a mai știut de ea! Vedeta din România a fost dusă acasă pe brațe FOTO

Imaginile pe care le-ar vrea șterse definitiv! Andra, Delia și Andreea ;arin, în ipostaze jenante! FOTO

În urmă cu șase luni se readucea în discuție actualul mod de împărțire administrativ-teritorială a României. Tot atunci se vorbea și de randamenmtul economic al acestora. Șeful Camerei de Comerț a României, Mihai Daraban, punea problema numărului de județe din România și a sumelor cheltuite de acestea.

Mihai Daraban vorbea atunci de banii cheltuiți cu fiecare instituție administrativ-teritorială, la nivel de județe. Tot atunci făcea referire și la cum s-ar putea diminua aceste cheltuieli, care sunt, totuși, extrem de mari. Propunerea acestuia era de diminuare a numărului județelor existente, sau chiar comasarea unora.

Deși părea o discuție conjucturală, se pare că cele enunțate de Daraban erau deja gândite într-un nou proiect, menit să modifice Codul administrativ. Îi acordăm donului Daraban prezupmția de necunoaștere a informațiilor privind proiectul. Acesta era depus în 2019 în Senat, ca primă cameră legislativă, și ulterior în Camera Deputaților.

Conform datelor justificative, este imperios necesară modificarea Codului administativ. În document se puncta ideea necesității existenței „unui cadru strategic de politică pentru consolidarea eficienței administrative, inclusiv reforma administrației publice.”  În același document justificativ se aduce în discuție și un raport din 2017, din Acordul de parteneriat 2014-2020, semnat cu Comisia Europeană, care spune că:

,România continuă să fie caracterizată de o slabă capacitate adrninistrativă a instituțiilor publice. Este caracterizată de o predispoziție către birocrație și reglementări exagerate.

Toate au o influență puternică asupra competitivității mediului său de afaceri. În pofida eforturilor de a implementa un proces viguros de elaborare a politicilor, sunt necesare reforme urgente care să amelioreze calitatea administrației publice.

( … ) Deși s-au înregistrat progrese în multe domenii, sunt necesare în continuare măsuri pentru consolidarea capacității instituționale, reformă și modemizare.”, se arăta în raportul CE.

Ca urmare a acestor factori, proiectul care va modifica Codul administrativ propune să se reorganizeze județele în consorţii administrative. În același proiect se vorbește și de alocările bugetare speciale pentru localitățile care se asociază în aceste consorții.

Noua reformă teritorială, aprobată de Senat

De fapt, în esență, proiectul în cauză vine să aducă noua reformă administrativ-teritorială, dar pe baza unor criterii stipulate în Acordul de parteneriat 2014-2020, semnat cu Comisia Europeană, și asumat de guvern.

Asta ar însemna că, în funcție de câți doritori sunt, aceste nou-formate consorții vor lua loc organizării administrativ-teritorială actuale. Ceva, cam așa cum propunea Mihai Daraban în iunie a.c., și anume diminuarea numărului de județe, pe criterii de management.

„Consorţiile administrative devin un mecanism mai facil şi eficient de cooperare între unităţile administrativ-teritoriale care contribuie la diminuarea impactuluinegativ al capacităţii administrative reduse a unor unităţi administrativ-teritoriale, în situaţia în care din cauza existenţei unor posturi vacante sau temporar vacante acestea nu sunt în măsură să asigure unele activităţi funcţionale absolut necesare sau să asigure servicii esenţiale pentru comunităţile respective”, conform proiectului menționat anterior și cu adăugirile ulterioare.

Rămâne de văzut care va fi forma finală de modificare a legislației, Codul administrativ, și dacă noua formă va deveni una eficientă din toate punctele de vedere. Ceea ce este cert, totuși, este că se vor diminua posturile bugetare din cadrul actualelor forme de conducere administrativ-teritoriale.