Românii care nu vor primi nici măcar un leu pensie: „Vor banii zilnic, nici nu vor s-audă de contract”

În România, după venirea comuniștilor, agricultura a devenit una centralizată, bazată pe cooperative, celebrele CAP-uri. Dar, deși pare neverosimil, majoritatea celor care lucrau în agricultură, aveau asigurată o pensie minimă. Astăzi, CAP-urile au dispărut, iar fermierii ar putea să nu aibă cu ce trăi, odată retrași din câmpul muncii. Mulți dintre ei nu au pensii, și unii recunosc că nu s-au gândit la asta, dar este cazul, spun sindicaliștii din agricultură. În aceeași situație se află și zilierii, cei care muncesc cu ziua, fără contracte.

România și reforma în agricultură

Încă din primul an de aderare la UE, României i s-au impus mai multe reforme. Mare parte dintre ele nu sunt nici până astăzi rezolvate. Printre punctele reformatoare, un număr important aveau legătură cu agricultura românească, descentralizată, după căderea comunismului.

Paradoxal, sau nu, înainte de 1989, România era unul din cei mai importanți jucători de pe piață, când vine vorba de agricultură. România era cunoscută sub numele de grânarul Europei, încă din perioada interbelică și între cele două Războaie Mondiale.

Radu Bănică a fost bătut și agresat, în școală, de profesorul său: ”De ce plângi? Ești fetiță?”

A murit cel mai iubit preot român, la doar 46 de ani. Ziua sfântă în care va fi înmormântat Nicolae Răzvan Stan

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Înainte de perioada comunistă, cei care lucrau în agricultură își puneau bazele, mai mult sau mai puțin, pe ceea ce reușeau să vândă ca și producție, dar nu exista un sistem de măsuri sociale pentru ei.

După venirea comuniștilor, și centralizarea agriculturii românești în CAP-uri, majoritatea celor care lucrau în aceste cooperative eminamente agrare, beneficiau de salariu, o cotă parte din producțiile de grâu, și la nevoie, și de o pensie minimă garantată de stat. Când vorbim de pensii minime, vorbim de sume cu adevărat derizorii, dar existau.

Fermierii din agricultură, fără pensii

Au trecut 32 de ani de la căderea comunismului, și ceea ce ni se părea toxic, referindu-ne la CAP-uri, astăzi denumite Asociații agricole, fermierii din agricultura românească s-au trezit într-o situație critică. Atât ei, cât și zilierii.

Deși, ca și înainte de război, își bazează câștigurile financiare pe ceea ce produc și vând, sumele au ajuns să fie extrem de mici, în comparație cu toate cheltuielie.

Când vorbim de cheltuieli, vorbim de la sămânța necesară, combustibilul pentru utilaje, dar și banii plătiți cu ziua angajaților sezonieri, aici sumele ajungând la 120 de lei pe zi cu mâncare, pe alocuri țigări, și chiar cazare.

Odată trasă linie, și făcut bilanțul, fermierii rămân cu mai nimic, iar dacă e să vorbim de pensii, nu prea există în cazul acestora. Sindicaliștii din agricultură trag un semnal de alarmă, spunnd că în lipsa contractelor, inclusiv plata zilierilor șia datoriilor către terți devin imposibile:

„Cum să-şi plătească legal zilierii când nici pentru ei nu au contracte?! La nivel de fermă de familie nu depăşim 3%, nu am date exacte, e o estimare. Nimeni nu s-a angajat nici măcar pe el.

(…) Mai avem 10-15 ani şi generaţia care în 1989 avea 18 ani, 20 de ani, 25 de ani va trebui să iasă la pensie. Să vedem cum va ieşi la pensie, ce pensie va avea sau ce ajutor din partea statului“, spune liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel.

Aceiași sindicaliști recunosc că, majoritatea fermierilor nu și-au pus problema veniturilor, după ce nu mai pot lucra câmpul, fiind vorba, bineânțeles de pensii.

Zilierii câștigă până la 600 de lei pe zi, fără contract

În aceeași situație sunt și zilierii, cei care muncesc cu ziua. În unele cazuri aceștia câștigă până la 600 de lei pe zi, dar majoritatea lucrează fără contract.

Unii dintre ei, spun fermierii, nu vor să audă de contracte, vor banii pe loc pentru ziua de muncă, și nimic mai mult. Alții, fără prea mari câștiguri în România, decid să plece, tot ca zilieri, în țări precum Germania, Anglia, Italia sau Spania, unde ajung să câștige poate la fel, sau mai bine ca în România.

Dar, și în acest caz, angajații cu ziua, zilieri, nu beneficiază de măsurile sociale oferite de stat, adică pensii. Motivul, poate de înțeles, este că la banii pe care-i încasează, scăzând impozitele, ar rămâne cu mult mai puțini bani. „Vor banii zilnic, nu vor s-audă de contract. N-au, aşa, o viziune – ce fac poimâine?“, spun fermierii români, când vine vorba de zilieri.