Ce se va întâmpla cu terenul arabil din România până în 2030. Vești proaste pentru toți românii

România, în trecut, era denumită ”Grânarul Europei”, și pe bună dreptate. Agricultura românească a fost elementul de bază al dezvoltării economice în perioada interbelică. Pe același segment s-au axat și cei care ne-au condus destinele timp de 50 de ani. În era comunistă România exporta sute de mii de tone de produse agricole. Astăzi, din păcate, agricultura românească este la capătul liniei.

România, în trecut o țară eminamente agrară

Agricultura a fost în mod tradițional coloana vertebrală a economiei românești. Mai mult de o treime din teren era dedicat cultivării. O reformă funciară radicală, începută în 1921 și finalizată în 1948, a redistribuit terenurile agricole de la marii proprietari la fermieri țărani. Dar restructurarea economiei după preluarea comunistă a inclus colectivizarea obligatorie a agriculturii.

Colectivizarea abuzivă s-a desfășurat între 1949 și 1962. După 1989, fermele de stat au fost reținute ca unități mari de până la aproximativ 50 de hectare cu acționari. În același timp fermele colective au fost împărțite în exploatații individuale, deși în unele zone au fost înlocuite de asociații de cooperare.

Jador și Oana Ciocan se căsătoresc de Crăciun! Sora artistului, detalii despre nunta anului

Incendiu la Turnul Eiffel din Franța. 1200 de turiști, evacuați de urgență, ce a cauzat focul

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Aceste demersuri au făcut că România să se confrunte cu probleme majore ca urmare a destrămării acestor ferme colective și a incertitudinii de proprietate rezultate. Aceste mici parcele individuale au devenit dedicate culturilor de subzistență cultivate în mod tradițional de țărani. În ciuda unei recolte abundente de cereale în 1995, a existat o tendință generală descendentă în agricultură în anii 1990. Motivul acestui declin a fost lipsa de investiții de capital și tehnologiile limitate.

Acești factori au continuat să împiedice agricultura românească să se dezvolte. Mai mult, sistemele de irigații care au fost instalate în timpul erei comuniste, în special în câmpiile sudice și occidentale, au căzut în paragină până în 2000. Eforturile de restaurare au fost în desfășurare cu ajutorul Băncii Mondiale din 2003. Cu toate astea agricultura românească este aproape de faliment.

La începutul secolului 21, mai mult de o pătrime din forța de muncă a fost angajată în agricultură, silvicultură și pescuit. Dar, cu toate astea, în comparație cu alți ani, industriile au reprezentat mai puțin de o zecime din PIB-ul românesc.

Ce se va întâmpla cu terenul arabil din agricultura românească

Astăzi agricultura românească se află într-un declin, fermierii ajungând aproape la faliment. În același timp subvențiile de la stat pentru producțiile agricole au scăzut. Multe dintre aceste subvenții nici nu s-au mai dat, statul rămânând dator. Semnale de alarmă s-au tot tras, iar acum agricultura românească este pe cale să mai piardă un război.

Conform ultimelor informații s-ar putea să pierdem aproximativ 7 milioane de ha arabil, din 9,4 milioane de ha, deținute de străini până în 2030, înn agricultura românească. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă vor fi aprobate anumite reglementări care sunt cu totul împotriva a ceea ce numit agricultura românească de astăzi. Semnalele de alarmă au fost trase de mai multe organizații de profil, făcând referire la o posibilă aprobare a unui proiect legislativ care ar modifica Legeanr. 17/2014.

Legea face referire la modul în care anumite terenuri agricole extravilane ar putea fi scoase la vânzare. În acest context, semnalul de alarmă a fost tras de cei de la Federația Națională Pro Agro și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal într-un comunicat de presă, conform celor de la Agrointel.ro:

”Obiectivul principal al dezbaterii timp de 2 ani a proiectului Legislativ (Plx. 336/2018) pentru modificarea Legii nr. 17/2014, privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, a fost să prevină specula cu terenuri agricole și să reducă și să combată fenomenul de acaparare a terenurilor din România, fiind exemplul negativ cel mai elocvent din U.E”, se arată în comunicatul emis de Federația Națională Pro Agro și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.