Primele țări din Europa care recunosc acțiunile Rusiei drept genocid. Anunțul oficial

Până astăzi niciun stat din lume nu a recunoscut acțiunile întreprinse de Rusia în Ucraina ca fiind acte de genocid. Dar asta s-a schimbat, odată cu decizia a două state europene asupra acestui aspect. Cele două state europene au legiferat faptul că acțiunile Rusiei sunt catalogate ca fiind acte de genocid împotriva populației ucrianene. Amândouă au trecut propunerea prin Parlament, aceasta fiind aprobată în unanimitate în cele două state europene.

Parlamentele leton și estonian declară că Rusia a comis genocid în Ucraina

Parlamentarii din Letonia și Estonia au votat astăzi în unanimitate pentru a declara uciderea civililor din zonele din Ucraina ocupate de forțele rusești ca fiind acte de genocid, potrivit declarațiilor postate pe site-urile celor două parlamente.

Trupele rusești care s-au retras din nordul Ucrainei la câteva săptămâni după invazia Moscovei din 24 februarie au lăsat în urmă orașe pline de cadavre de civili. Este dovada a ceea ce președintele american Joe Biden a declarat săptămâna trecută că reprezintă un genocid.

”A îmbătrânit 200 de ani în 2 luni!” Arnold Schwarzenegger și-a îngrijorat fanii, transformare radicală

Ce trup perfect are Diana Ursu de la Survivor. A renunțat la rugby de performanță si acum va lupta în Dominicană

Artista de muzică populară care a înnebunit internetul la 46 de ani! Abia o mai recunoști

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Kremlinul a declarat că nu este categoric de acord cu această poziție și a acuzat Washingtonul de ipocrizie. Moscova a negat că a vizat civili în război, afirmând, fără dovezi, că incidentele în cauză au fost trucate pentru a-și păta armata.

Conform dreptului internațional, genocidul este o intenție de a distruge,  în totalitate sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios. Crima supremă de război are o definiție juridică strictă și a fost rareori dovedită în instanță de când a fost cimentată în dreptul umanitar după Holocaustul nazist.

În declarația sa, parlamentul leton a citat „dovezi ale crimelor brutale în masă comise de armata Federației Ruse, inclusiv uciderea, torturarea, abuzul sexual și profanarea civililor ucraineni, inclusiv a femeilor și copiilor, la Bucha, Irpin, Mariupol și în alte locuri”. Parlamentul Estoniei a citat „crime, dispariții forțate, deportări, încarcerări, torturi, violuri și profanări de cadavre”.

Curtea Penală Internațională anchetează crimele de război din Ucraina

La 28 februarie, la patru zile de la invazie, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a declarat că a deschis o anchetă oficială privind presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina. O lună mai târziu, el a îndemnat țările să sprijine ancheta sa, iar la 14 aprilie a declarat că va continua să încerce să convingă Rusia să se implice în anchetă.

Un raport inițial al unei misiuni de experți înființate de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, cel mai important organism de supraveghere a securității și drepturilor de pe continent, documentează un „catalog de inumanitate” din partea trupelor rusești din Ucraina, potrivit ambasadorului american la OSCE.

Aceasta include, a declarat ambasadorul Michael Carpenter, dovezi privind „țintirea directă a civililor, atacuri asupra unităților medicale, violuri, execuții, jafuri și deportarea forțată a civililor în Rusia”, conform Reuters.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că folosirea cuvântului „genocid” ar echivala cu o escaladare verbală care ar complica eforturile sale de a aduce pacea în Ucraina. Moscova afirmă că scopul „operațiunii sale militare speciale” în Ucraina este de a-și dezarma vecinul, de a-i învinge pe naționaliști și de a-i proteja pe separatiștii din sud-estul țării. Kievul și aliații săi occidentali resping acest lucru ca fiind un pretext fals pentru un război de agresiune ilegal.