Cum vrea UE să-și păzească fondurile europene de „hoți”

UE vrea să-și păzească banii de hoți. Astfel, țările care încalcă regulile statului de drept vor avea fondurile europene blocate, însă vor fi obligate să facă plățile către beneficiari în proiectele europene deja angajate.

Statul de drept se referă la valoarea Uniunii consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care include principii precum legalitatea, care implică un proces transparent, responsabil, democratic și pluralist de adoptare a legilor, securitatea juridică, interzicerea caracterului arbitrar în exercitarea competențelor executive, o protecție jurisdicțională efectivă asigurată de instanțe independente, inclusiv a drepturilor fundamentale, separarea puterilor în stat și egalitatea în fața legii.

Prevederea apare într-un proiect de regulament al Comisiei Europene care va fi dezbătut, pe data de 16 ianuarie, de Parlamentul European. Tot Parlamentul European va vota, pe 17 ianuarie, raportul care privește acest draft. Pentru România, acestă prevederea ar putea avea urmări tragice, pentru că Bucureștiul este deseori criticat atât în documentele oficiale ale Comisiei Europene , cât și în cele ale Consiliului Europei.

„Proiectul va trece fără probleme la vot, principalele grupuri din Parlamentul European sunt în favoarea lui – popularii, socialiștii, ALDE și verzii”, au declarat mai mulți eurodeputați în avanpremiera votului de joi.

Cum va funcționa prevederea

Dacă Comisia Europeană constată eventuale încălcări ale statului de drept pe baza concluziilor proprii sau a rapoartelor unor organisme internaționale, cere statului membru remedierea, dacă nu sunt remediate propune stoparea fondurilor UE. Propunerea trebuie aprobată și de Consiliul UE.

Consiliul UE poate respinge propunerea de sancționare, doar dacă deține o majoritate de 55% dintre statele membre, mai exact trebuie să obțină sprijinul a 16 țări din 28. Astfel, va fi aproape imposibil ca un stat precum Ungaria, Polonia ori România să strângă această majoritate calificată pentru a bloca propunerea de sancționare venită din partea Comisiei Europene.

Parcursul pe care îl a parcurge proiectul spre adoptare

Dacă va fi votat de Parlamentul European, proiectul legislativ al Comisiei Europene va intra într-o procedură complicată de negociere între Parlament, Consiliul UE și Comisia Europeană. Forma finală va fi supusă din nou unui vot în Parlamentul European. Procedura ca dura ceva timp și e de așteptat ca la nivelul Consiliului UE să existe rezistență din parte unor state membre față de tentativa Comisiei Europene de a-și atribui noi puteri.

Pe de altă parte, există mari șanse ca propunerea într-o formă modificată să treacă în cele din urmă, pentru că e sprijinită de statele care contribuie cel mai mult la bugetul UE, iar aceste state au condiționat practic adoptarea viitorului buget UE de mecanismul care sancționează statele ce derapează de la valorile UE.

Cine a venit cu ideea

Iniţiativa aparţine Comisiei Europene, deoarece nu mai poate face față statelor membre care nu respectă valorile pe baza pe baza cărora au fost primite în blocul comunitar. Printre acestea se numără Polonia (împotriva căreia Comisia Europeană a declanșat procesul de obținere a sancțiunii maxime, prevăzută de Articolul 7 din Tratatul UE), Ungaria (împotriva căreia Parlamentul European a declanșat aceeași procedură) şi, mai nou România. Puterea de la București a fost criticată constant de Comisia Europeană și Parlamentul European pentru că, prin acţiuni concrete, dar şi prin discursul politic, deraiază de la parcursul pe care şi l-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană.

Statele net contributoare, printre care Germania, au fost principalele promotoare ale iniţierii acestui mecanism. Astfel, executivul european propune ca finanţarea prin fonduri comunitare să fie condiţionată de respectarea statului de drept, care, potrivit documentului supus votului parlamentarilor europeni este coloana vertebrală a democrației constituționale moderne.

De ce e nevoie de o astfel de prevedere

Proiectul supus votului parlamentarilor europeni semnalează că ”o serie de evenimente recente au evidențiat deficienţe generalizate în sistemele naţionale de control și echilibru și au demonstrat că nerespectarea statului de drept poate deveni o preocupare comună gravă în cadrul Uniunii Europene. Drept urmare, instituții precum Parlamentul European, dar și publicul larg au solicitat în mod clar Uniunii Europene să ia măsuri pentru a proteja statul de drept.”

Pentru stabilirea derapajelor de la statul de drept şi a gravităţii acestora, Comisia Europeană consideră că statul de drept este ameninţat în cazul în care sunt încălcate principiile privind investigarea fraudelor, plăţii taxelor şi a actelor de corupţie, tolerarea evaziunii fiscale şi necooperarea cu Oficiul European de Luptă Împotriva Fraudei (OLAF).

Consecințele prevederii pentru România

România a avut parte de cel mai dur raport din cadrul Mecanismului de Cooperare Şi Verificare de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană şi până în prezent. Prin urmare, ţara noastră este una din ţările care ar avea de suferit de pe urma unui astfel de regulament european, având în vedere faptul este unul dintre campionii Uniunii Europene la fraudarea fondurilor europene, potrivit Oficiului European de Luptă Împotriva Fraudei (OLAF).

Printre personajele vizate de autorităţile europene se numără şi liderul PSD, Liviu Dragnea, care a reclamat la Curtea Europeană de Justiţie raportul OLAF. În opinia jurnalistului luxemburghez Diego Velazquez, specializat în afaceri europene şi în Curtea Europeană de justiţie, intervievat de TVR, demersul lui Dragnea este sortit eşecului şi considerat un act „sfidător şi bizar”.

Când va intra în viguare legea

Dacă trece de votul Parlamentului European şi este adoptat apoi prin procesul de codecizie explicat mai sus, regulamentul va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2021, odată cu noul cadru financiar multianual, adică bugetul UE pentru perioada 2021 – 2027.

„Se estimează că prin sporirea protecției împotriva eventualelor practici, omisiuni sau măsuri ale autorităților publice care aduc atingere statului de drept în statul membru vizat și care afectează sau riscă să afecteze capacitatea acestuia de a-și pune în aplicare obligațiile bugetare, propunerea va avea un impact pozitiv asupra bunei gestiuni financiare a bugetului general al Uniunii”, potrivit Comisiei Europene.

Ce încălcări ale statului de drept vor fi sancționate

Se iau măsuri adecvate în cazul în care o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii, în special:

  • funcționarea corespunzătoare a autorităților din statul membru vizat care execută bugetul Uniunii, în special în contextul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice sau de acordare a granturilor, atunci când asigură monitorizarea și efectuează controale;
  • funcționarea corespunzătoare a organelor de urmărire penală cu privire la urmărirea penală a fraudei, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii;
  • controlul jurisdicțional efectiv de către instanțe independente al acțiunilor sau al omisiunilor autorităților menționate la literele (a) și (b);
  • prevenirea și sancționarea fraudei, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii și impunerea de către instanțele sau de către autoritățile administrative naționale de sancțiuni eficiente și disuasive în ceea ce privește destinatarii;
  • recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;
  • cooperarea eficace și în timp util cu Oficiul european de luptă antifraudă și cu Parchetul European în cursul anchetelor sau al urmăririlor penale inițiate de acestea în temeiul propriilor acte juridice și în conformitate cu principiul cooperării loiale.

Următoarele fapte pot, în special, să fie considerate deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept:

  • periclitarea independenței sistemului judiciar;
  • faptul de a nu preveni, corecta și sancționa decizii arbitrare sau ilegale ale autorităților publice, inclusiv ale autorităților de asigurare a respectării legii, faptul de a nu pune la dispoziție resursele financiare și umane, afectând funcționarea corespunzătoare a acestora, sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese;
  • limitarea disponibilității și a eficacității căilor de atac, inclusiv prin intermediul unor norme procedurale restrictive, neexecutarea hotărârilor judecătorești sau limitarea anchetării, a urmăririi penale sau a sancționării efective ale încălcărilor legii.

Sancțiunile pe care le poate aplica Comisia Europeană unui stat membru

  • în cazul în care Comisia execută bugetul Uniunii în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul articolului 62 literele (a) și (c) din Regulamentul financiar și destinatarul este o entitate guvernamentală:
  • suspendarea plăților sau a execuției angajamentului juridic sau rezilierea angajamentului juridic în temeiul articolului [131 alineatul (3)] din Regulamentul financiar;
  • interzicerea încheierii de noi angajamente juridice;
  • în cazul în care Comisia execută bugetul Uniunii în cadrul gestiunii partajate în temeiul [articolului 62 litera (b)] din Regulamentul financiar:
  • suspendarea aprobării unuia sau mai multor programe sau modificarea acestuia (acestora);
  • suspendarea angajamentelor;
  • reducerea angajamentelor, inclusiv prin intermediul unor corecții financiare sau al unor transferuri către alte programe de cheltuieli;
  • reducerea prefinanțării;
  • întreruperea termenelor de plată;
  • suspendarea plăților.
DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI