Bogdan este student în ultimul an la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității Transilvania Brașov. Colegii săi spun că tânărul este un model pentru ei, deși el niciodată nu i-a văzut. Bogdan este nevăzător, cu toate acestea, face eforturi în fiecare zi pentru a merge la facultate.
Bogdan merge la școală împreună cu copiii ce nu au dizabilități. Azota Popescu, președintele asociației „Asociația Catharsis” este ce-a care l-a ajutat pe tânăr. Între anii 2000-2004, centrul „Rază de Lumină” a fost pus pe picioare de Catharsis cu ajutorul unor donații din străinătate, dar și sprijinul Consiliului Județean Brașov. Aici, Azota Popescu l-a cunoscut pe Bogdan.
„L-am cunoscut cu 20 de ani în urmă, când habar nu aveam ce înseamnă să vezi cu ochii minţii şi ai sufletului, ceea ce alţii nu văd nici cu ochii deschişi… Şi de la Bogdan am învăţat, între timp, că nu trebuie să vezi ca să ajungi departe… Succesul lui Bogdan este succesul părinţilor săi, care i-au asigurat un traseu educaţional exemplar, aşa cum ar trebui s-o facă toţi părinţii copiilor nevăzători… Căutând lumină, împreună cu părinţii lui Bogdan, am reuşit să scoatem din beznă şi monotonie 33 de copii nevăzători. Unii, mici, mici de tot. Cum ar fi Adina, Andreea, Ştefania, Tudor, care sunt, în prezent, elevi în ultimul an de liceu. Toţi premianţi în fiecare an şcolar. Alţii, adolescenţi neşcolarizaţi, printre care Aneta, Carmen, Bianca, Ionuţ, Remus, Ştefan, Andrei, fraţii gemeni din Prejmer. Plus alţi câţiva tineri care au avut ghinionul să-şi piardă vederea între timp, cum ar fi Ştefania din Zărneşti, Ionela din Hărman şi mulţi alţii…”, îşi începe povestea Azota Popescu.
Cu ajutorul donațiilor, Catharsis a dotat centrul cu mașini dactilo-Braille, mobilier, computere cu voce sintetică și alte lucruri ce îi ajută pe acești copii să țină pasul cu colegii lor.
Bogdan mai are puțin și termină facultatea, este în ultimul său an de studiu. Ca un tânăr ambițios, s-a decis ce vrea să facă pe viitor. Ar vrea să lucreze în psihoterapie, pentru a ajuta și alți copii ce se află în aceeași situație. De asemenea, și-ar dori să aibă și propria emisiune.
„Mi-ar plăcea să lucrez în psihoterapie, să ajut şi alţi copii nevăzători sau cu alte dizabilităţi să înţeleagă că pot face ce le place şi o pot face foarte bine. Şi mai mult mi-ar plăcea să devin jurnalist, să am o emisiune prin care populaţia generală, aşa cum este denumită în termeni ştiinţifici, să-i poată cunoaşte mai bine pe nevăzători şi să-i înţeleagă”, se destăinuie Bogdan.
Bogdan nu vrea să pară un erou, ci să fie un om ca toți ceilalți. Un băiat obișnuit, cu vise mari, ce lucrează în fiecare zi la ele pentru a le atinge.