Planuri mari pentru un timișorean care s-a întors în țară după 10 ani cu soția indoneziană. Ce vrea să facă după atâta timp petrecut în arhipelagul din Asia de Sud-Est

Planuri mari pentru un timișorean care s-a întors în țară după 10 ani cu soția indoneziană. Ce vrea să facă după atâta timp petrecut în arhipelagul din Asia de Sud-Est
Planuri mari pentru un timișorean care s-a întors în țară după 10 ani cu soția indoneziană. Ce vrea să facă după atâta timp petrecut în arhipelagul din Asia de Sud-Est

Dragoș Dubina și-a petrecut ultimii doi ani pe o mică insulă situată în arhipelagul Indonezia. A revenit în țara natală alături de soția indoneziană și fata lor de doi ani. Acum, cei doi au de gând să deschidă un restaurant cu specific indonezian în Timișoara.

A plecat în Indonezia, însă nu a uitat de România

Dragoș este din Timișoara și a ajuns pentru prima dată în Indonezia în anul 2009, atunci când a mers în concediu. Aventura i-a plăcut foarte mult, așa că a decis să revină. Prin urmare, în anul 2010 pentru o bursă culturală, oferită de guvernul indonezian.

A ajuns pe insula Lombok, acolo unde urma să înceapă cursurile de limba indoneziană, la Universitatea Mataram. Inițial, bursa era pe un singur an, însă s-a prelungit pentru doi ani. Anii au trecut, iar timișoreanul s-a căsătorit cu o localnică cu care are un copil de doi ani. Acum s-a întors în România, alături de soția sa, și vor să o ia de la zero.

“Cât timp am stat acolo mă raportam tot timpul mental la România. Ştiam că o să se termine călătoria în Indonezia. Am simţit că ajunge, nu puteam să progresez mai mult. Am investit cu prietena de atunci, acum nevasta, să închiriem un resort, să îl renovăm, să punem treaba pe picioare. Eu voiam să caut o bursă de cercetare. Resortul acesta a fost în Gili – o insulă care ţine de Lombok. E o zonă foarte turistică. Sunt 10.000 de turişti pe an, la doar o mie şi ceva locuitori. Mulţi dintre ei expaţi, ca mine. Am stat patru ani acolo. Insula e mică, are şapte kilometri în circumferinţă. Nu există autovehicule acolo. Poţi să te deplasezi doar cu bicicleta, căruţa sau pe jos. Lumea trăieşte doar din turism. Plajă de jur împrejur, e aproape de Bali. Sunt mulţi expaţi, s-a deschis şi o grădiniţă Montesori”, a povestiti Dragoş Dubina.

O nouă viață în România

Înainte de a pleca în Indonezia, Dragoș, de profesie psiholog, avea o firmă care făcea traininguri și team-building-uri pentru multinaționale. În Asia, principalul său job era acela de instructor de scufundări. Acum lucrează ca și administrator la o firmă care se ocupă cu producerea de aluminiu.

Pe viitor, Dragoș și soția lui vor să deschidă un restaurant cu specific indonezian în Timișoara. Acesta ar fi primul de acest fel din tot vestul țării.

“Mâncarea indoneziană e diferă de la o insulă la alta. Se găteşte cu condimentele proaspete, e mai aproape de bucătăria thailandeză. Sunt puţine restaurante indoneziene în Europa, pentru că dacă vrei să fie autentic, e nevoie de ingredientele accelea proaspete. Acolo e o altă climă. Nu au nevoie să conserve. Ghimbirul, turmelicul, ies non stop. Nu au mâncăruri care se conservă. Clima e umedă, mâncarea e tot timpul proaspătă. Logistic e o problemă dacă vrei să faci asta aici”, a completat Dragoş Dubina.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI