Persoanele care nu au voie să protesteze, în România, deși acest drept este garantat prin Constituție

Constituția României garantează dreptul la libera exprimare, dar și la libertatea de a protesta, bineînțeles în anumite condiții. Dar, cu toate astea, legea precizează și care sunt persoanele care nu au voie să protesteze, în România, deși acest drept este garantat prin Constituție. Citește mai departe și pune-te la curent cu legislația.

Constituția, cartea fundamentală de reguli a unui stat

Indiferent că vorbim de o democrație, sau un stat totalitar, Constituția reprezintă cartea fundamentală prin care sunt garantate cetățenilor drepturile, obligațiile și care certifică legitimitatea statului respectiv.

Vezi despre: Avertisment pentru UE: ”Pe aici nu se trece! Constituția României este cea mai de preț lege”

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

Elena Udrea, în lacrimi în închisoare, unde petrece sărbătorile departe de fiica ei: ”Le doresc un Crăciun ca al meu!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Constituția, prin definiția sa, stabilește principiile fundamentale după care este guvernat statul, descrie principalele instituții ale statului și definește relația dintre aceste instituții, între executiv, legislativ și judiciar, precum și impunerea unor limite în ceea ce privește exercitarea puterii.

România a avut 6 Constituții

În cazul României, după cum bine se știe, au existat 6 astfel de documente fundamentale, prima fiind cea din 1866, iar cea mai recentă, după care este guvernat actualul stat român, cea din 1991.

Conform Constituției din 1991, după revenirea României la pluripartidism, aveau să fie stabilite următoarele aspecte importante:

• principiile generale de organizare a statului (Titlul I),
• drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor (Titlul II),
• organizarea autorităților publice (Titlul III),
• principiile economice și bugetul de stat (Titlul IV),
• organizarea Curții Constituționale (Titlul V),
• relația cu organizații supranaționale (Titlul VI),
• procedura de revizuire a Constituției (Titlul VII).

Află despre: Scandal uriaș pe tema impozitării pensiilor speciale! ”Este încălcată Constituția!” Ce urmează acum

În baza acestor principii fundamentale, se stabilește tot ceea ce înseamnă legislație în vigoare și viitoare. Dar, deși există capitolul din Constituție care stabiliște fundamental care sunt drepturile, libertățile și îndatoririle cetățenilor, există și legislația în vigoare care stabilește în mod clar care sunt persoanele care nu au voie să protesteze, în România, deși acest drept este garantat prin Constituție, legislația fiind una specială, și vom vedea în cele ce urmează despre ce este vorba.

Care sunt persoanele care nu au voie să protesteze, în România, deși acest drept este garantat prin Constituție

Ca în orice stat democratic, inclusiv în România, prin garantarea drepturilor și libertăților cetățenești prin Costituție, fiecare român are dreptul la libera exprimare, precum și la dreptul de a protesta împotriva stabilimentului socio-politic, în baza unor reglementări și norme în vigoare, fără a leza fizic, verbal, sau de orice natură, imaginea instituției, a persoanei, etc.

Află și: Constituția României: Ce sunt alegerile anticipate și cum se organizează. PSD ar fi sau nu afectat de această procedură

Cu toate astea, sunt anumite categorii de persoane cărora le este îngrădit acest drept, în baza unor legi existente în acest moment. Așadar, conform legislației în vigoare, și aici ne referim la Legea 80/1995 care prevede ”Interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi”, persoanele care nu au voie să protesteze, în România, deși acest drept este garantat prin Constituție, sunt cadrele militare active. Aceeași lege amintită mai prevede la Secțiune a 3-a, articolele 28 și 29 alte aspecte, după cum urmează:

”Art. 28. –
Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:

a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice;

b) să candideze pentru a fi alese în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;

c) să declare sau să participe la grevă.

Art. 29. –
Cadrelor militare în activitate le este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:

a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului;

b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României şi forţelor armate nu este permisă;

c) condiţiile în care cadrele militare în activitate vor putea să prezinte public informaţii militare se vor stabili prin ordin al ministrului apărării naţionale;
Puneri în aplicare (2)

d) aderarea la culte religioase este liberă, mai puţin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei;

e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural şi sportiv-recreativ, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare;

f) încheierea căsătoriei este liberă în condiţiile legii. Căsătoria cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenia română este condiţionată de obţinerea aprobării prealabile a ministrului apărării naţionale;

g) participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă, cu excepţia activităţilor la care se participă în misiune;

h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.”, se arată în Legea 8/1995.

În aceeași lege mai sunt și alte obligații ale cadrelor militare, care, de fapt, îngrădesc drepturile acestor categorii sociale.

Citește și: Constituția României: Klaus Iohannis nu mai are dreptul la al treilea mandat. Aceasta este ultima dată când a mai putut fi ales

În aceași situație, dar printr-o altă lege organică, le sunt interzise exercitarea acelorași drepturi și angajaților din Ministerul Afacerilor Interne, din cadrul Corpurilor Diplomatice, sau alte instituții ale statului.