Pericolul descoperit în salata verde și în ceapa de primăvară. Specialiștii trag un semnal de alarmă

Nitriții și nitrații sunt compuși considerați nocivi pentru oameni. Cea mai mare parte a aportului zilnic de nitrați din alimente este legată de consumul de legume. Analizele la mai multe legume au arătat concentrații de nitrați mai mari decât limitele legale și cu concentrații de nitriți confirmate. Fie că vorbim de usturoi, saalată verde, spanac, sau ceapă, spun specialiștii, există riscul unor astfel de contaminări, ce duc la probleme de sănătate în timp.

Nitriții și nitrații din alimentele de zi cu zi

În multe produse alimentare, nitriții și nitrații sunt prezenți ca și componente naturale sau ca aditivi. Aceste componente nu sunt inofensive. Specialiștii spun că pentru a determina acceptabilitatea nitraților și a nitriți, ar trebui să se cunoască toxicitatea și incidența acestora în produsele alimentare.

Rolul nitraților și al nitriților în alimentația umană a fost studiat deja de mulți ani. La început, metomoglobinemia infantilă a fost principalul motiv de cercetare. Acest lucru a dus la unele țări la elaborarea unor standarde pentru conținutul maxim de nitrați și nitriți în alimentele pentru copii.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Mai recent, s-a sugerat că nitrații și nitriții din produsele alimentare joacă un rol important în formarea nitrozaminelor. Ca urmare a acestei sugestii, a fost realizat un studiu amplu al nitraților și nitriților.

Citește și: Alimentele care trebuie consumate la început de primăvară. Recomandările clare ale specialiștilor

Toxicitatea nitriților și a nitraților pentru om

Toxicitatea nitraților este relativ scăzută. Nu se cunosc efecte nocive deosebite, iar acesta este excretat rapid. La șobolani, moartea acută a survenit pentru 50 % dintre animalele de test atunci când o singură doză de 3 500 mg de nitrat pe kg de greutate corporală a fost injectată în stomac, conform unui studiu din 1964.

Presupunând că toxicitatea pentru om este aceeași, doza letală pentru adulți ar fi de aproximativ 200 de grame de nitrat. ÎPrezența nitratului în alimente poate fi periculoasă din cauza unei posibile reduceri a nitratului în nitrit.

Nitritul poate provoca methemoglobinemie și, prin urmare, este mult mai toxic decât nitratul. Același studiu realizat de Wright & Davison în 1964, arată că 50 până la 60 mg de nitrit pe kg de greutate corporală este echivalent cu 3500 mg de nitrat.

Methemoglobina se poate transforma complet în hemoglobină prin intermediul metemoglobinei- reductază, astfel încât numai intoxicația acută cu nitriți provoacă methemoglobinemie. Nitritul ar putea provoca o intoxicație cronică cronică ca urmare a formării de nitrozamine. Acestea compuși pot apărea în urma reacției dintre nitrit și nitriți secundari, sau amine terțiare. Partea în care nitratul și nitritul din legumele joacă în formarea nitrozaminelor, nu este încă clară.

Standardele pentru nitriții și nitrații din legume

Conform unui studiu amănuțit, „Nitrați și nitriți în legume”, de WJCorré & T.Breimer din 1979, conținutul maxim acceptabil de nitrați din legume a fost standardizat doar în câteva țări. În Germania și în Franța, există și astăzi aceste standarde.

Majoritatea datează încă din anii 70 și sunt pentru alimentele pentru copii. Standardele se aplică și pentru alimentele proaspete și prelucrate, legume proaspete și prelucrate.

În aceeași perioadă, experți medicali și agricoli din Germania s-a propus o imită recomandată de 300 mg pe kg de produs proaspăt pentru nitrații din legume. Aceste limite erau pentru a fi utilizate pentru procesarea alimentelor pentru copii și a alimentelor dietetice pentru bebeluși și copii.

De la 1 ianuarie 1979, standardul oficial pentru conținutul maxim acceptabil de nitrați în Germania pentru alimente pentru copii și alimente dietetice a devenit de 250 mg pe kg de produs. În Franța, din martie 1976, conținutul maxim acceptabil de nitrați pentru alimentele pentru copii este de 50 mg pe kg.

Excepția fiind cazul în care este indicat în mod clar pe etichetă că alimentele nu sunt adecvate pentru copiilor sub patru luni. Aceste standarde, cu mici modificări au fost implementate, ulterior, în mai toate statele europene, inclusiv în România. Majoritatea sunt menținute și astăzi.

Citește și: De ce caloriile nu sunt egale, de fapt. Un specialist explică unde greșești când vrei să slăbești

Specialiștii români trag semnale de alarmă

Fie că vorbim de usturoi, salată verde, spanac, sau ceapă, spun specialiștii, există riscul unor astfel de contaminări, ce duc la probleme de sănătate în timp. Situația este una fără precedent, spune prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi, iar situația trebuie rezolvată. Cât despre efectele sănătății umane, același medic declară:

„Fără o sursă de lumină metabolismul plantei însăşi generează nitraţi şi atunci, veţi mânca nitraţi cu lingură. Aceştia blochează hemoglobina atunci când îi mâncăm.

Asta înseamnă că sângele nu mai poate transporta oxigen la celule, iar acestea mor. Neuronii sunt cei mai sensibili şi mor primii la lipsa de oxigen, dar foarte sensibile sunt şi celulele musculare, şi hepatocitele (celulele din ficat)”, susţine prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Este foarte important, mai spune medicul, să consumăm aceste alimente exact în perioada propice lor, în lunile în care aceste produse sunt în perioada lor de plus vitamine.