Pensia rușinoasă pe care o câștigă Jean Paler nu îi ajunge deloc. Este ireal cât poate să dea pe medicamente, în fiecare lună

Comediantul Jean Paler are serioase probleme de sănătate care și-au pus amprenta pe chipul său. Cu toate acestea, el încearcă să afișeze optimism, ca de fiecare dată. Actorul a dezvăluit ce pensie primește acesta lunar de la stat.

Pensia rușinoasă pe care o câștigă Jean Paler

Jean Paler a vorbit deschis și despre perioada prin care trece, iar în ce privește pensia sa, s-a tot speculat în ultimul timp că ar câștiga peste 1.000 de lei pe lună, lucru care a fost total fals. Jean Paler a mărturisit, prin urmare, că pensia sa este în valoare de 840 de lei pe lună.

Cu acești bani actorul nu își poate achiziționa nici măcar toate medicamentele de care are nevoie ca să supraviețuiască. El continuă să muncească însă în fiecare zi și este prezent pe scenă de fiecare dată când are ocazia, indiferent de oră sau de starea lui de sănătate.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

”După 43 de ani de carieră, 840 de lei. Reușesc să-mi cumpăr cam trei sferturi din medicamentele de care am nevoie și fără de care nu pot să trăiesc. Am fugit de la București, am pendulat între teatrele de revistă și am stat în București aproape 50 de ani”, a declarat Jean Paler pentru Antena Stars.

Din păcate, problemele de sănătate nu îl lasă să se odihnească la pensie. Artistul a mărturisit că toate medicamentele pe care trebuie să le ia în fiecare lună costă mai mult decât primește de la stat. Mai exact, plăteste 1.400 de lei la farmacie. Pentru a face rost de bani, artistul apelează la familia sa.

“Mi-e ruşine să spun cifra exactă. Am pensia de 840 de lei, îmi este imposibil să trăiesc cu atâţia bani. Numai medicamentele mă costă 1.400 de lei. Mă ajută cei din familie, altfel nu aş avea cu ce să trăiesc. Inima îmi funcţionează doar 30% la sută, stau în fiecare an cel puţin 4 luni în spital.

În ziua în care m-am îmbolnăvit, am venit de la schi, apoi am vrut să merg să iau pâine de la brutărie. Când să mă încalţ, am căzut, mi-am revenit singur, din fericire. Nu am simţit nimic, nu am avut simptome.
Singurătatea e cea mai mare durere, e cumplit, e o condamnare. Trăim în vremuri tulburi, iar singurătatea e mai grea. Prietenia a rămas doar în dicţionar. M-au uitat toţi după ce m-am retras în Sinaia. Nu mi-a dat nimeni un telefon să mă întrebe de ceva”, a mărturisit Jean Paler pentru Teo Show de la Kanal D.

Jean Paler s-a mutat la Sinaia, după zeci de ani în care a locuit în Capitală. El și-a dorit să se bucure de liniște și de aer curat. Însă actorul se confruntă cu probleme financiare serioase iarna, întrucât cheltuie sume mari pentru factura la încălzire.

Drama din viața lui Jean Paler

Actorul Jean Paler a trecut prin momente dificile în viața sa. El a povestit pentru Impact.ro, cum a fost nevoit să muncească pe Transfăgărășan cot la cot cu pușcăriașii, pe vremea lui Ceaușescu.

„Un an și trei luni am muncit pentru ‘Transfăgărășan’, am  lucrat pe partea Căpățâneni. Stăteam prins în cordelină, la 80 de metri, puneam dinamită, mă pricepeam, căci făcusem școala de artificieri.

Mulți colegi de-ai mei s-au dus pe copcă, pentru că adesea se surpa muntele, pleca cu tot cu bolovani, la vale. Eu băgam dinamita și să mă ascundem, aveam la dispoziție doar câteva secunde, ca să nu fiu îngropat de viu. Acolo mirosea a moarte”,  povestea Jean Paler.

Actorul a muncit în condiții greu de imaginat:

”La două zile, ne dădeau mazăre, iar în fiecare zi primeam orez, îi ziceam balastru. Carnea nu exista. Ceaiul era o apă colorată. Dimineața ne dădeau o bucățică de slănină și o felie de pâine. Așa s-a construit Transfăgărășanul. Făceam căldură în camerele improvizate din niște panouri, cu ajutorul unor butoaie sparte. Lemnul era înghețat.

Nu aveam unde să ne spălăm, era o mașinărie cu apă călâie, adusă de jos, de la șes, trebuia să te speli în viteză, era aproape rece. Ni s-a dat, când am venit aici, un sfert de săpun, doi metri de ață, un ac înfipt în săpun și o pastă de dinți mentolată. Ne spălam singuri hainele, puneam chiloții și izmenele sub saltea și ne culcam pe ele, sperând să se mai usuce, până dimineață. Dar, tot umede erau, așa le luam pe noi”, a mai spus acesta.