Panică în Antarctica. Un aisberg de peste 1.500 de kilometri pătraţi s-a desprins de banchiză. Ce spun oamenii de ştiinţă

În ultimii ani, tot mai mulți oameni deștiință au tras semnale de alarmă cu privire la ce se întâmplă în Antarctica. Conform acestora platoul se dezintegrează, iar ghețarul se desprinde pe o porțiune substanțială, deoarece există o fisură mare la aproximativ 40 km în susul pantei. Se pare că un nou inciddent de acest gen a avut loc, cercetătorii vorbind de un aisberg de peste 1.500 de kilometri pătraţi care s-a desprins de banchiz. Cu alte cuvinte, am putea vorbi de panică în Antarctica?

Panică în Antarctica! Noi evenimente dramatice

Cercetătorii din Antarctica și nu numai, au tot tras semnale de alarmă cu privire la părți întregi din platoul de gheață care se desprinde provocând fenomene neobișnuite cu efecte globale. Deși s-au speculat scenarii dramatice, nu știm ce se va întâmpla dacă platoul cedează, dar nu aceasta este problema despre care oamenii primesc puține informații, ci se speculează că ghețarul va ceda și se va deplasa destul de repede spre mare, conform acestor scenarii.

Specialiștii mai spun că există mai multe modele ale acestui eveniment potențial, în cel puțin două dintre ele, acesta cedează în mod catastrofal și vom asista la o creștere bruscă a nivelului mării.

Planul macabru al atacatorului de la Târgul de Crăciun. Ce mesaj a postat înainte de atac

Detalii șocante! Cine este autorul atacului de la târgul de Crăciun din Germania. Zeci de răniți și două persoane au decedat

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

S-au pus și foarte multe întrebări cu privire la evenimentele din ultimii ani, iar una dintre acestea, „Poate un colaps al platoului de gheață din Antarctica să provoace un tsunami la nivel mondial?”, a avut și un răspuns, dar care nu i-a mulțumit pe sceptici.

„O prăbușire a platoului de gheață înseamnă că un volum foarte mare de gheață se desprinde de pe locul în care se află în prezent, fixat pe continent, și începe să plutească liber, ceea ce va încuraja atât topirea, cât și o cantitate mai mare de gheață din interiorul continentului să se deplaseze mai repede spre mare.

Aceasta va face ca nivelul mării să crească mai repede, dar nu într-un eveniment dramatic. De fapt, nu ne putem gândi la niciun eveniment realist care ar putea provoca un tsunami la nivel mondial care să nu creeze în același timp probleme mult mai mari pentru lume.

Problema este că un cutremur mare, un asteroid, un vulcan sau ceva asemănător care declanșează un tsunami în Pacific nu atinge oceanele Indian sau Atlantic.”, explică cei mai optimiști cercetători.

Cu toate astea în aceste zile un nou aisberg de peste 1.500 de kilometri pătraţi s-a desprins de banchiză, iar conform datelor acesta ar fi de 15 ori mai mare decât suprafața întregului oraș Paris, și care s-a desprins în apropiere de stația de cercetare Halley din Marea Britanie.

Senzorii de pe suprafața platformei de gheață Brunt au confirmat despărțirea duminică, iar în prezent, 21 de angajați se află la Halley, întreținând baza și operând instrumentele sale științifice. Aceștia nu sunt în pericol și își vor continua activitatea până când vor fi preluați la începutul lunii viitoare. British Antarctic Survey (BAS) a operat stația cu un rol redus în anticiparea viiturii.

Halley este poziționată la o distanță de 20 km de linia de ruptură. BAS dispune de o serie de dispozitive GPS în zonă care transmit informații despre mișcările gheții către sediul central al agenției din Cambridge.

Oficialii vor inspecta imaginile din satelit atunci când acestea vor fi disponibile. Ei vor dori să se asigure că nu apar instabilități neașteptate în platforma de gheață rămasă pe care se află Halley.

Un aisberg de dimensiuni similare, cunoscut sub numele de A74, s-a desprins în februarie 2021, mai la est. La momentul respectiv, s-a crezut că activitatea de aici ar putea iniția cea mai recentă desprindere, dar aceste evenimente sunt dincolo de orice predicție sigură.

Unde anume se află acest aisberg și a fost anticipată ruptura?

Acest nou aisberg de peste 1.500 de kilometri pătraţi se află pe platoul de gheață Brunt, care este proeminența plutitoare a ghețarilor care s-au scurs de pe continentul antarctic în Marea Weddell.

Pe o hartă, Marea Weddell este sectorul din Antarctica situat direct la sud de Oceanul Atlantic. Brunt se află în partea de est a mării. La fel ca toate platformele de gheață, acesta va da naștere periodic la iceberguri. Înainte de acest ultim aisberg și de A74, ultima bucată importantă care s-a desprins de pe Brunt a fost în 1971.

Fenomenul, spn cercetătorii britanici, a fost anticipat, doar că nu și momentul. Oamenii de știință monitorizează în permanență orice fisură majoră din Brunt și au observat că o anumită fisură, supranumită „Chasm One”, a început să se deschidă din nou după decenii de latență. În ultimii ani, propagarea Chasm One s-a accelerat, ducând acum la separarea completă a unui bloc de gheață cu o grosime de aproximativ 150-200 de metri.

Vezi și: Descoperire șocantă despre pinguinii din Antarctica. Cercetătorii au făcut anunțul trist

Cât de mare este noul aisberg?

Estimările îl plasează la aproximativ 1.550 km pătrați (vezi galeria). Este mare din orice punct de vedere. Este de mărimea unui oraș. Sarcina de a numi aisbergurile revine Centrului Național de Gheață din SUA.

Deoarece noul bloc se află în cadranul antarctic care se întinde de la 0 grade longitudine până la 90 de grade vest, acesta va purta litera „A” în denumire.

Este posibil să se numească A81, cifra referindu-se la locul pe care îl ocupă în secvența de calupuri majore din regiune. Bergul de dimensiuni similare care s-a desprins din Brunt la est de Halley a fost numit A74.

Ce se va întâmpla în continuare și dacă este vorba de schimbări climatice în acțiune?

Dezmembrarea unor aisberguri mari de pe o structură de platformă poate duce la o accelerare a fluxului de gheață. Înainte de asta, Brunt curgea spre vest cu o viteză de aproximativ 3 m/zi. Dacă acum suferă o accelerare, acest lucru ar putea influența comportamentul altor crăpături din zonă, spun specialiștii.

În special, oamenii de știință din Antarctica urmăresc foarte atent o fisură pe care o numesc „Fisura Halloween”. Aceasta este situată la nord și la est de Halley și se propagă departe de bază.

Cercetătorii vor dori să observe reacția sa, dacă există. O mare parte va depinde de ceea ce se va întâmpla la așa-numitele „McDonald Ice Rumples”, o zonă ridicată a fundului mării care prinde partea inferioară a platformei Brunt și care, în mod normal, ajută la fixarea acesteia.

Dezmembrarea ghețarilor de la marginea din față a unei platforme de gheață este un comportament foarte natural. Platforma dorește să mențină un echilibru, iar ejectarea ghețurilor este o modalitate de a echilibra acumularea de zăpadă și aportul de gheață din partea ghețarilor care se hrănesc de pe uscat.

Spre deosebire de Peninsula Antarctică, de cealaltă parte a Mării Weddell, oamenii de știință nu au detectat schimbări climatice în regiunea Brunt care să modifice semnificativ procesul natural descris mai sus.

Mai mult, estimările sugerează că Brunt se afla la cea mai mare întindere din ultimii cel puțin 100 de ani înainte de viitura de pe gheață. Celebrul explorator Sir Ernest Shackleton, conform BBC, a înregistrat o structură mult mai mică a platformei atunci când a trecut pe acolo în timpul nefericitei sale expediții imperiale transantarctice 1914-1917. Cu siguranță că trebuia să aibă loc o viitura semnificativă.