Orașul din România care are „drumuri pavate cu aur”. E incredibil ce ascunde acest loc

Cum ar fi să pășiți, atent și încet, pe pavaje de aur? Dacă ați visat o astfel de imagine, vă anunțăm că ar putea să vi se îndeplinească această dorință. În România există un astfel de oraș, situat în județul Maramureș. Pentru cei mai puțini cunoscători, aici există una din cele mai vechi mine de aur. Orașul despre care vă relatăm se numește Baia Sprie, și locuitorii de aici, am putea spune, sunt cei mai bogați oameni din România.

Baia Sprie, orașul bogat în aur

Baia Sprie, pentru turistul amator poate însemna doar o altă localitate vizitată, și stearsă de pe listă. Dar, orașul din județul Maramureș, în nordul României, este mult mai mult. Baia Sprie este situat la o distanță de 9 km de Municipiul Baia Mare.

Istoria acestui oraș spune că a fost unul dintre cele mai importante centre miniere din nord-vestul României. Aici au existat exploatări de aur și argint, menționate în documente scrise în Evul Mediu. Mai exact, în perioada în care sașii au colonizat regiunea.

Mario Iorgulescu, condamnat definitiv la 8 ani de închisoare cu executare, pentru accidentului mortal provocat în 2019

Cine l-a amenințat cu moartea pe Tudor Chirilă: ”Am să spun mereu ce cred, indiferent de câte amenințări primesc!”

Artista de muzică populară care a înnebunit internetul la 46 de ani! Abia o mai recunoști

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Cu toate acestea, recentele schimbări administrative și restructurarea industriei miniere românești au dus la oprirea aproape completă a acestei activități. În minele din apropiereea orașului Baia Sprie se găsesc zăcăminte de filon epitermal de aur, care au fost exploatate, alături de alte metale, încă din secolul al XIV-lea până în 2006.

Specialiștii spun că aici, în minele Baia Sprie, există un sistem filonian hidrotermal. Acest sistem este format din două vene majore de-a lungul unor fracturi care delimitează un bloc de andezit și o intruziune subvulcanică.

Despre filonul principal se mai spune că reprezintă unul dintre cele mai lungi filonii hidrotermale din Europa, cu o lungime de peste 5 km, o grosime între 0,5 și 22 m și o extensie verticală de peste 800 m. Aparent, șase puțuri, mai erau în funcțiune până în 2006, când au fost închise. Datele istorice mai spun că, în anul 1700, aici existau nu mai puțin de 75 de exploatări aurifere și de argint.

„Are mai multe drumuri pavate cu aur”

Specialiștii și istoricii spun că zăcământul de minereu epitermal din Baia Sprie, din județul Maramureș, a fost exploatat continuu. Primele date menționează începutul secolului al XIV-lea.

Au fost exploatate două filoane, Filonul Principal și Filonul Sudic, cu o lungime de 2 și 5 km, separate de andezit. Cât despre oraș în sine, fostul primar spune că „are mai multe drumuri pavate cu aur”

„Oraşul Baia Sprie putem să spunem că are mai multe drumuri pavate cu aur. Poate că nu este singurul din ţară. Ne-am întrebat de multe ori cum putem să fim atât de săraci financiar când noi nu putem asfalta aceste drumuri pentru că am acoperi aurul din ele.

Dacă iei piatră și o duci la analize, sigur găsești o cantitate de aur în ea. Ne-am gândit că toată zona Băii Mari, al Bazinului Minier al Maramureșului ar putea avea un drum al auruli, iar orașul Baia Sprie ar putea fi mijlocul acestui

. Acest drum ar putea începe la Nistru şi s-ar putea termina la Băiuţ.”, a declarat Dorin Pașca, fostul primar al orașului Baia Sprie.

După ultim rencesământ, realizat în 2011, în Baia Sprie mai locuiau 15.476 de români. Mare parte din ei sunt foști lucrători în minele de aici. Conscripțiile din 1778-1780 din timpul Mariei Tereza, consemnează starea socială a supușilor: „Populația numără 3.165 locuitori din care 214 meșteșugari și 1368 de mineri. Fiecare familie avea câte 2 copii. Există 117 slugi, 7 instructori de școală, 5 preoți, 51 de săraci și cerșetori. În oraș mai existau 19 croitori, negustori 14, măcelari 13, fierari 35, cizmari 36, pantofari 4, un cioplitor în lemn.”