Nu ştiai asta despre salamul de Sibiu pe care-l cumperi de la Lidl, Kaufland sau alt supermarket. Se face doar în şase locuri

În urmă cu 7 ani, un produs extrem de apreciat și folosit de români devenea, oficial, recunoscut ca brand de țară, fiind înregistrat în „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”. Salamul de Sibiu a devenit, astfel, printre primele produse recunoscute la nivel internațional ca marcă originală românească, iar astăzi îl regăsim atât în Lidl, Kaufland sau alt supermarket, dar și exportat pe piețe importante din Europa. Dar, ca în cazul multor alte produse, mai mult ca sigur că mulți sunt cei care nu știu câteva lucruri despre salamul de Sibiu. Citește mai departe și vezi despre ce este vorba.

Salamul de Sibiu, o istorie de 128 de ani

Toți am auzit de el, toți l-am mâncat și îl mâncăm și astăzi. Salamul de Sibiu, devenit marcă protejată, are o istorie care vine de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, undeva în inima Carpaților. Pe atunci denumirea acestui produs era „salam de iarnă”. Ulterior avea să i se schimbe denumirea în „salamul din vama Sibiu”și, în cele din urmă, numele pe care îl știm cu toții azi. Cei care aveau să producă acest salam, atât de cunuscut astăzi, erau Jozsef Theil și Filippo Dozzi. Cei doi producători de mezeluri au transformat salamul într-un produs de lux care nu lipsea nici de la cele mai simple mese.

Vezi și: Magazinul care va vinde 60% produse românești. Singurul care va ajuta producătorii locali

Larisa Popa aruncă bomba despre viața ei amoroasă și relația cu Pescobar. Dezvăluiri în premieră

Primele imagini de la înmormântarea actorului Mircea Diaconu. Emil Constantinescu, discurs emoționant la cimitirul Săftica

În ce dată a murit, de fapt, Mircea Diaconu. Ziua are o semnificație aparte

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Cei doi producători, în primă fază, datorită faptului că procesul producției se făcea de cele mai multe ori iarna, ca urmare a condițiilor climatice și a temperaturii, produsul a fost comercializat inițial sub denumirea de „salam de iarnă”. Salamul avea să devină unul din cele mai căutate produse, iar exsportul acestuia se făcea doar prin vama Sibiu, care era era punctul de trecere pe teritoriul austro-ungar, iar cei care au cumpărat acest produs l-au redenumit „salamul din vama Sibiu”, iar ștampila de pe documentele ce însoțeau produsul avea mențiunea „Vama Sibiu”, de aici și noua denumire.

Vezi și: Eticheta care va apărea pe produsele românești din Lidl, Kaufland și alte magazine. Mare atenție când cumperi

Era consumat inclusiv de Casa Regală a României

Ulterior, începând cu anul 1930, denumirea a fost schimbată, fiind cunoscut din acel moment cu acest nume, fiind consumat inclusiv de Casa Regală a României. La 18 ani de la schimbaea denumirii, în România majoritatea fabricilor care produceau acest salam, după venirea comuniștilor la putere, aveau să fie naționalizate, ulterior fiind deschise și alte trei noi fabrici în Mediaș, la Bacău și în Bihor. După 1990, au mai fost deschis și alte fabrici, în Călărași, și la Feldioara, în județul Brașov.

Nu ştiai asta despre salamul de Sibiu

Dar, așa cum spuneam, salamul de Sibiu avea să devină marcă protejată și recunoscută ca brand de țară, în 2016, iar astăzi sunt cel puțin 6 producători oficiali, agreați de stat, care produc salamul. În același timp, pe piața românească, cel puțin, salamul de Sibiu se vinde sub 16 mărci distincte, majoritatea fiind regăsite în magazinele Lidl, Kaufland sau alt supermarket.

Conform Asociației Pro Consumatori (APC), și astăzi acest produs atât de apreciat se fabrică sub titulatura de „indicație geografică protejată” (IGP) în următoarele zone:

„Aria geografică delimitată cuprinde o serie de unități administrativ-teritoriale ale României, respectiv județele Bacău, Brașov, Călărași, Covasna, Ilfov, Prahova, Sibiu și Municipiul București.

Procesul de fabricație, inclusiv recepția materiilor și a materialelor, tranșarea carcaselor si a pieselor, tocarea, umplerea membranelor, afumarea cu lemn de esență tare, însămânțarea cu mucegai nobil, maturarea, uscarea și depozitarea se desfășoară în aria geografică delimitată.

Denumirea, urmată de mențiunea ”Indicație Geografică Protejată” sau de acronimul IGP (tradus în limba țării în care este comercializat produsul) trebuie să fie marcată pe etichetă sau pe eventuala hologramă, în mod clar, astfel încât să poată fi deosebită de orice altă mențiune. ”, se arată în descrierea APC.

Vezi și: Afacerea cu care un român a dat lovitura. Cum a ajuns de la un chioșc la o companie uriașă din țară

Cât despre cele 16 mărci distincte, salamul apare astfel, conform aceleiași instituții menționate anterior:

Salamul de Sibiu fabricat de Salbac Bacău se vinde sub următoarele mărci:

• Agricola, marca grupului Agricola;
• Drag de România, marcă proprie Carrefour;
• Metro Chef, marcă proprie Metro;
• Auchan, marcă proprie Auchan;
• Cămara Noastră, marcă proprie Lidl.

Salamul de Sibiu fabricat de Reinert Braşov se vinde sub următoarele mărci:

• Reinert, marca producătorului;
• Selgros, marcă proprie Selgros;
• Cămara Noastră, marcă proprie Lidl;
• Carrefour, marcă proprie Carrefour.

Salamul de Sibiu fabricat de Salsi Sinaia se vinde sub următoarele mărci:

• Angst, marca grupului Angst;
• Hanul Boieresc, marcă proprie Penny;
• Vreau din România, marca proprie Kaufland.

Salamul de Sibiu fabricat de Recunoştinţa Prodcom Impex se vinde sub următoarele mărci:

• Cris-Tim, marca producătorului;
• Masa Boierească, marcă proprie Profi.

Aldis Călăraşi vinde Salam de Sibiu sub marca Aldis.

Scandia Food Sibiu vinde Salam de Sibiu sub marca Sibiu.

Concluzie

Pe lângă faptul că este unul din cele mai vechi produse românești, salamul de Sibiu este considerat printre puținele prodse de gen care respectă tradiția și rețeta veche de acum 128 de ani.