Tensiunile de granița României cu Ucraina se accentuează. În opinia liderului de la Kremlin, România și Polonia sunt două state care îi incomodează planurile pentru Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri România și Polonia că s-ar putea afla în vizorul rachetelor rusești. Justificarea este că România și Polonia găzduiesc elemente ale scutului american antirachetă pe care Moscova îl consideră o amenințare la adresa securității sale.
Vladimir Putin a lansat cel mai dur avertisment de până acum cu privire la scutul antirachetă. Liderul de la Kremlin spune că Moscova a declarat în repetate rânduri că va trebui să ia măsuri de retorsiune. El acuză Washingtonul și aliații săi că au ignorat avertismentele, pe fondul tensiunilor din Ucraina.
La începutul acestei luni, armata americană declara că scutul este necesar pentru a se proteja de Iran, nu pentru a amenința Rusia. Dar a activat partea română a scutului. Se lucrează în continuare la o altă parte a scutului, în Polonia.
„Dacă ieri, în acele zone din România, oamenii pur și simplu nu știau ce înseamnă să fii în vizor. Astăzi vom fi obligați să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea.
Va fi același caz cu Polonia.”, a declarat Putin într-o conferință de presă comună la Atena cu premierul grec Alexis Tsipras.
Vladimir Putin nu a precizat ce acțiuni va întreprinde Rusia, dar a insistat asupra faptului că nu face primul pas, ci doar răspunde la mișcările Washingtonului. El a declarat că argumentul că proiectul este necesar pentru a se apăra împotriva Iranului nu are sens, deoarece s-a ajuns la un acord internațional pentru a limita programul nuclear al Teheranului.
Rachetele care vor forma scutul pot ajunge cu ușurință în orașele rusești, a spus el. El și-a exprimat frustrarea că plângerile Rusiei cu privire la scutul antirachetă nu au fost luate în considerare.
„Nu vom lua nicio măsură până când nu vom vedea rachete în zonele care ne sunt vecine. Cum să nu creeze asta o amenințare pentru noi?”, spune Putin.
Acuzațiile aduse României, indirect, referitoare la scutul de la Deveselu, a pus România în gardă. La nivelul NATO s-a pus deja problema completării efectivelor armate americane de pe teritorul României. În același context și Franța își anunța intenția de a trimite trupe în România. În urma declarațiilor de la Kremlin, Ministrul român de Externe, Bodgan Aurescu, a decis să-i răspundă lui Vladimir Putin, declarând că:
„Putin a spus încă o dată că scutul antirachetă din România și Polonia reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei. Este complet neadevărat. Este absurd să spui că un sistem pur defensiv, care nu este gândit către Rusia, ci către posibile amenințări cu rachete din afara spațiului euro-atlantic, reprezintă o amenințare pentru Rusia.
Suntem gata să permitem Rusiei să verifice dacă sunt rachete ofensive în România. Nu sunt, asta e sigur.”, declară Bodgan Aurescu.
Motivul din spatele acestor acuzații lansate de Vladimir Putin, spun analiștii, ar fi acordul semnat în 1999.
Conform acestuia nicio țară nu-și poate consolida propria securitate în detrimentul altora. Putin consideră că există această încălcare, care se află în centrul crizei, a declarat ministrul de externe Serghei Lavrov.
Serghei Lavrov a evocat carta semnată la Istanbul de membrii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.
Din acest acord fac parte Statele Unite și Canada. Lavrov a declarat că Secretarul de Stat Blinken a acceptat necesitatea de a discuta în continuare această chestiune, în timp ce o relatare americană a convorbirii s-a concentrat pe necesitatea ca Moscova să se retragă.
„Dacă președintele Vladimir Putin nu intenționează cu adevărat să pornească un război sau o schimbare de regim, i-a spus secretarul de stat ministrului de externe Lavrov, atunci acesta este momentul să retragă trupele și armamentul greu și să se angajeze într-o discuție serioasă.”, a declarat reporterilor un înalt oficial al Departamentului de Stat, potrivit Reuters.
Statele Unite sunt dispuse să discute despre oferirea către Kremlin a unei modalități de a verifica absența rachetelor de croazieră Tomahawk la bazele NATO din România și Polonia, dacă Rusia împărtășește informații similare despre rachetele aflate în anumite baze rusești.
Casa Albă și Departamentul de Stat nu au răspuns imediat la solicitările presei, dar o sursă familiarizată cu situația a declarat că Statele Unite s-au oferit doar să poarte discuții despre o serie de preocupări ale Rusiei, cum ar fi problemele legate de controlul armamentului, în forumurile adecvate.