Începând cu 2021, conceptul de Metaverse a fost discutat pe larg. Acesta se referă la internetul accesat prin intermediul ochelarilor de realitate virtuală (VR) și de realitate augmentată (AR). Metaverse este considerat a fi platforma de calcul mobilă de ultimă generație. Conform experților, platforma va fi utilizată pe scară largă în viitor. Problema este că acum, spun specialiștii, mulți au dezvoltat probleme de sănătate, după ce au stat mai mult timp în Metaverse.
Ideea de Metaverse a pornit de la romanul „True Names” al profesorului Vernor Vinge, un matematician american. În această povestire, publicată în 1981, autorul a conceput în mod creativ o lume virtuală. O lume în care se intră și se obține o experiență senzorială prin intermediul unei interfețe creier-computer.
Mai târziu, în 1992, termenul Metaverse a fost inventat de scriitorul american de science-fiction Neal Stephenson în romanul său „Snow Crash”. Romanul prezenta personaje care explorează o lume a internetului paralelă cu lumea reală, folosind avataruri digitale ale lor pentru percepție și interacțiune.
Ascensiunea metaversului a adus posibilități infinite pentru toate tipurile de sectoare și ocupații. Vorbim aici de producția de jocuri video, petrecerea timpului liber și divertismentul. Expozițiile din muzee au evoluat cu ajutorul diverselor tehnologii digitale. Noile modele de vânzări metaversale au apărut din comerțul cu amănuntul tradițional.
Unii cercetători au studiat comunitatea artistică din lumea virtuală 3D. În ceea ce privește mediile sociale, la 28 octombrie 2021, Mark Zuckerberg a anunțat că Facebook și-a schimbat numele în „Meta” pentru a alinia compania cu accentul pus pe noile tehnologii de calcul și pe metavers. Alții caută să înțeleagă modul în care se practică jurnalismul în metaverse.
Pentru a înțelege validitatea și fezabilitatea aplicării metaversului în medicină, este necesar să înțelegem mai întâi conceptul acestuia. Metaverse este internetul accesat prin intermediul ochelarilor VR și AR, care a fost recunoscut din ce în ce mai mult și este considerat ca o manifestare a platformelor de calcul mobile de ultimă generație. În mod similar, metaversul în medicină poate fi definit ca fiind Internetul medical al lucrurilor (MIoT) facilitat cu ajutorul ochelarilor AR și VR.
Practica actuală implică, de asemenea, domeniul larg de aplicare al metaversului, inclusiv cadrele generale, cum ar fi activitățile sociale, comerțul electronic, educația, jocurile și plățile, și domenii speciale, cum ar fi medicina. De fapt, multe dintre aplicațiile bazate pe internet cu care suntem familiarizați au deja o prezență în metaverse.
Privind înapoi în istorie, computerul personal, fără îndoială principala platformă de calcul din anii 1990, a fost aplicat în telemedicină. Mai târziu, am asistat la apariția telefonului mobil. Acesta a înlocuit treptat PC-ul, și a fost integrat în internet sau în Internetul lucrurilor (IoT).
A fost acceptat pe scară atât de largă conceptul de metavers și -a pus accentul pe aplicarea acestuia în domeniul medical. Tehnologiile VR și AR vor permite tuturor să folosească avatare digitale pentru comunicarea față în față în lumea virtuală.
Progresele tehnologice au transformat comerțul electronic . În același timp, ar putea duce la schimbări în aplicațiile pentru servicii medicale și de sănătate complete.
Ceea ce a fost cândva o iterație ipotetică a ceea ce ar putea fi internetul, metaversul își propune să îl reimagineze ca pe o experiență 3D. Deși metaversul ar putea fi transformator pentru asistența medicală, poate introduce și noi riscuri, spun specialiștii.
Specialiștii sunt de părere că Metaverse pune din nou în centrul atenției preocupările legate de confidențialitatea pacienților, deoarece oamenii tind să fie mai puțin precauți atunci când folosesc VR.
„Se întâmplă mult mai multe atunci când interacționați într-un mod întrupat într-un context metaversal.
Este ca și cum ai avea o dronă care te urmărește în viața reală, monitorizând tot ceea ce faci, iar apoi transmite aceste informații oricui.
Metaversul poate avea consecințe negative, indiferent dacă este găzduit într-un mediu complet virtual.”, sunt de părere specialiștii.
Având în vedere că riscurile digitale sunt deja ridicate, în special pentru grupurile vulnerabile, riscurile de siguranță ar putea fi și mai răspândite în metaverse. Există numeroase moduri în care aceste riscuri ar putea fi exacerbate. Contactul nedorit ar putea deveni mai intruziv. Ascensiunea monedelor virtuale reprezintă o altă provocare, mai spun specialiștii.
Efectele negative se întâmplă astăzi, după cum relatează și publicația The Wall Street Journal. Popularitatea tot mai mare a căștilor VR are efectul secundar mult prea previzibil al oamenilor care se rănesc pentru că nu pot vedea unde lovesc cu pumnii sau cu picioarele în timpul jocurilor virtuale.
Acesta este exact scenariul care i s-a întâmplat lui Jake Masters, originar din Carolina de Nord. Bărbatul a povestit că și-a dislocat umărul anul trecut în timp ce „lupta” într-un colosseum virtual.
Jake Masters spune că a avut nevoie de terapie fizică Americanul a mai povestit că s-a rănit la același umăr într-un meci de box virtual. Bărbatul spune că „nu trebuia să boxeze după prima accidentare„. Dar s-a gândit că jucând va fi în regulă, deoarece nu era real.
Deși plaja de aplicabilitate este una extrem de mare, metaverse poate deveni și un instrument care ne poate face rău, din multe puncte de vedere. Cel mai important, spun specialiștii, este că odată cu dependența intervine și distanțarea socială. Iar în acești ultimi doi ani s-a văzut ce efect are asupra omului lipsa de socializare. Deși metaverse este o „revoluție”, ar trebui echilibrat tot acest sistem, și nu în detrimentul interacțiunilor interpersonale.