Summitul UE de la Sibiu a fost un pretext bun pentru înaintarea unei platforme ecologice cu beneficii pe termen lung pentru toți. Unii sunt însă de părere că nu trebuie să ne grăbim cu măsurile drastice, prima fiind Merkel.
Cu toate că au fost imortalizați deseori împreună și sunt cei mai aprigi susținători ai Uniunii Europene, când a venit vorba de adoptarea la unison a unui plan ecologic propus de Macron, Merkel nu a fost foarte încântată. Spre deosebire însă de guvernanții de la noi, argumentele cancelarului care își dorește un pic mai mult timp nu au fost absurde sau nefezabile.
Revenind însă la tensiunile de la Sibiu, Angela Merkel a spus că al său guvern de la Berlin, după ce a trecut prin câteva ședințe de negocieri, nu se poate angaja la planul lui Macron. Un număr important de șefi de state au semnat joi un document conform cărora vor reduce la zero emisiile de carbon până în anul 2050. Nemții sunt însă un pic mai realiști în privința pronosticurilor, iar pentru argumentare, s-au aruncat la un sondaj conform căruia, între 80 și 95% dintre emisiile de carbon de la ora actuală vor dipărea pănă lâa mijlocul secolului.
Ca să nu pară în opoziție până la capăt, cancelarul german a sugerat crearea unei ”coaliţii voluntare” în UE în vederea unei uniformizări a ”tarifării” emisiilor de gaze cu efect de seră. A fost regretabil când s-a abţinut să sugereze elaborarea unei reglementări obligatorii, estimând că aceasta ar necesita prea mult timp.
Prezent la summitul UE de la Sibiu, președintele Comisiei Europene a atras atenția asupra unei schimbă de mentalitate dinn piața politică. ”Avem un prim obiectiv de îndeplinit pentru anul 2030, aşadar să ne concentrăm pe acţiunile imediate şi urgente. Să nu ne sustragem responsabilităţii prin fixarea unei ţinte” pentru un orizont de timp mai îndepărtat, a indicat Juncker. Ca idee, statele membre UE care și-au arătat susținerea față inițiativa lui Macron au fost Belgia, Danemarca, Letonia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania şi Suedia.