Nu ar fi nici prima și nici ultima dată când vorbim de rebrand-uirea unei companii, fie ea și de stat, precum Loteria Română. Numai că, în cazul de față ar fi o problemă, una de 50.000 de euro, de fapt. Citește și afă cum Loteria Română este dată în judecată pentru sigla nouă, și de unde a fost ”furată”.
Despre ceea ce ne propunem să vorbim astăzi, nu e nou pe piață. Sintagma și procesul în sine au apărut cu mulți ani în urmă, dincolo de ocean, idei venite din mințile unor oameni care au învățat și făcut practic genul acesta de activități.
Concret, vorbim de Rebranding, procesul de schimbare a imaginii corporative a unei organizații.
Este o strategie de piață care constă în atribuirea unui nou nume, de pildă, a unui nou simbol sau în schimbarea designului unei mărci deja stabilite. Ideea din spatele rebrandingului este de a crea o identitate diferită pentru o marcă, față de concurenții săi, pe piață.
Există mai multe motive pentru ca o companie să opteze pentru rebranding. Un factor important este acela de a se conecta cu clienții. Rebranding-ul este bun pentru afacere, dar, în același timp, poate fi riscant, existând întotdeauna posibilitatea ca unor consumatori să nu le placă noul brand.
O minte luminată din zona de marketing, cu zeci de ani în urmă, Phillip Kotler, considerat parintele markentingului modern, a inițiat mai multe concepte cheie, printre care și cele două care stau la baza a ceea ce știm ca rebranding.
Conform lui Phillip Kotler, există două tipuri de rebranding:
Rebrandingul proactiv se face atunci când o companie recunoaște că există o oportunitate de a crește, de a inova, de a accesa noi afaceri sau clienți și de a se reconecta cu utilizatorii săi.
Află și: Câți bani câștigă angajații din marketing, IT sau banking în România. Așteptările sunt mult mai mari
Să înțelegem cu ajutorul unui exemplu, o celebră companie, Titan Industries, s-a rebrand-uit în 2013 și și-a schimbat atât logo-ul, cât și numele în Titan Company. Noul logo a evidențiat angajamentul companiei de a ”crea valoare, de a inova și de a menține cele mai înalte standarde globale”.
Rebranding-ul reactiv se face într-o situație în care marca existentă a fost întreruptă sau schimbată.
Motive posibile pentru o astfel de acțiune ar putea fi fuziunile și achizițiile, problemele juridice, publicitatea negativă, cum ar fi frauda, scopul de a învinge concurența sau de a crea propria nișă.
Acum că am aflat câteva noțiuni de bază, să trecem la scandalul momentului în România, și anume rebranding-ul Companiei de stat Loteria Română și implicațiile acestuia.
Zilele trecute, într-un cadru festiv și cu multe oficialități prezente, conducerea Companiei de stat Loteria Română a sărbătorit 117 ani de existență, iar totul a culminat cu rebranding-ul făcut siglei pe care tot românul o știa.
Află și: Schimbarea majoră anunțată de Loteria Română. E oficial, ce se întâmplă cu biletele
Conform jurnaliștilor de la Libertatea, procesul de ”image rebranding” s-a făcut în urma atribuirii prin licitație a unui contract, în valoare de 50.000 de euro. Datele arată că cei care s-au ocupat de această schimbare sunt cei de la agenția de publicitate Rusu+Borțun.
Reprezentanții agenției s-au lăudat că, în urma atribuirii contractului, angajații săi au făcut ceea ce era stabilit în contract, dând Companiei de Stat Loteria Română un ”document complex de 78 de pagini, care a însumat circa 60 de zile de muncă a unei echipe extinse”.
Nimeni nu contestă documentul ci faptul că angajații agenției de publicitate Rusu+Borțun nu și-ar fi făcut treaba. Aici intervine de fapt marea problemă.
Deși Loteria Română a plătit 50.000 de euro, s-au ales cu o siglă care, pe de-o parte să regăsește la liber în bănci de imagini, precum Shutterstock și Dreamstime, dar și la o simplă căutare pe motoarele Google sau Yandex.
Întrebați de jurnaliștii publicației amintite, cei de la agenție au declarat că este vorba de ”un proces de design original demonstrat și prin faptul că nicio imagine din bazele de date publice la care s-a făcut referire nu a fost vizualizată sau descărcată de pe vreun computer aparținând membrilor echipei noastre sau a partenerului”, iar de cealaltă parte, Loteria Română nu a reacționat în nicio formă.
Vezi și: Cât a ajuns să coste un loz în plic vândut de Loteria Română
Mergând mai departe cu declarațiile, în ideea de a-și justifica cei 50.000 de euro primiți, agenția de publicitate scrie că:
”(Sigla) a fost creată de la zero, pe baza strategiei, de un designer cu experiență și premii (Alex Macsoda), care a trecut prin mai multe etape ale procesului de desenare, în încercarea de a îmbina mai multe însemne de referință și solicitate explicit de către Loteria Română – trifoiul, bilele folosite în extrageri și tricolorul”, spune agenția, deși rezultatele căutărilor pe internet spun cu totul altceva.
Deși, conform informațiilor furnizate de agenție, Loteria Română este contractul cu o companie de stat din ultimii cinci ani, și cu un cost total de 50.000 de euro, rezultatul lasă mult de dorit.
Pe de altă parte, reprezentanții Electrica Furnizare, cealaltă companie de stat care a semnat cu Rusu+Borțun, poate ar fi cazul să-și regândească contractul de rebranding, având în vedere rezultatele ultimului, conform Libertatea.